Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 30 decembrie 2009

Liberalii au pierdut trenul în 2009


Anul 2009 a fost pentru Partidul Naţional Liberal ocazia de a accede, din nou, la guvernare, fiind ofertat în acest sens atât de Traian Băsescu şi PD-L cât şi de PSD. Intransigenţa noului lider liberal, Crin Antonescu - cel care s-a opus unei intrări la guvernare alături de PD-L -, eşecul acestuia la alegerile prezidenţiale, dar şi blocarea proiectului Iohannis de către Traian Băsescu au făcut ca oportunităţile PNL de a intra la guvernare să treacă fără ca partidul să le speculeze. Pe parcursul lui 2009, PNL a trecut prin mai multe încercări, atât în interiorul său, cât şi în relaţia cu electoratul şi cu celelalte partide. Anul a debutat cu o competiţie pentru conducerea partidului, la care s-au înscris iniţial trei competitori - Călin Popescu-Tăriceanu, Ludovic Orban şi Crin Antonescu -, dar ulterior Orban s-a retras, iar lupta pentru fotoliul de preşedinte al PNL s-a purtat între Antonescu şi Tăriceanu. Ludovic Orban nu a renunţat însă la ideea unei funcţii de conducere la nivelul partidului şi şi-a depus candidatura pentru postul de prim-vicepreşedinte al PNL, post inexistent la vremea respectivă în ierarhia partidului. Potrivit unor teorii vehiculate la vremea respectivă, înfiinţarea acestei funcţii a fost propusă pentru ca Orban să creeze un tandem la conducerea partidului cu Crin Antonescu şi nu fiindcă ar fi fost un gest necesar. Cu toate acestea, pentru această funcţie şi-a anunţat candidatura nu numai Orban, ci şi vicepreşedinţii de la acea vreme ai formaţiunii Marian Petrache, Teodor Atanasiu şi Romeo Stavarache. În final nu au candidat decât Orban şi Stavarache. Pe fondul disputelor din interiorul partidului pe tema utilităţii poziţiei de prim-vicepreşedinte, cei doi contracandidaţi la conducerea PNL şi-au făcut campanie în organizaţiile de partid din teritoriu pentru a-şi atrage votul majoritar la Congres. Congresul extraordinar al PNL, desfăşurat între 20 şi 22 martie, i-a dat câştig de cauză lui Crin Antonescu şi echipei acestuia. În primul său discurs ca preşedinte al partidului, Antonescu spunea că victoria sa demonstrează că în România fiecare cetăţean are o şansă. După instituirea de către Congres a funcţiei de prim-vicepreşedinte, liberalii l-au ales pe Ludovic Orban în această demnitate. Totodată, a fost ales şi noul Birou Politic Central al PNL. A doua zi după Congres, fostul preşedinte liberal Călin Popescu-Tăriceanu şi fostul vicepreşedinte Puiu Haşotti şi-au depus mandatul din funcţiile de lideri ai grupurilor parlamentare de la Camera Deputaţilor, respectiv Senat, dar noua conducere a PNL i-a reconfirmat. Prima încercare importantă pe care a avut-o Crin Antonescu în noua sa postură de preşedinte al PNL au fost alegerile europarlamentare. Aşteptările erau mari, dat fiind faptul că Antonescu a venit la conducerea partidului pe un val de popularitate, lucru care a fost confirmat şi de sondajele care îl plasau pe liderul liberal pe poziţii foarte bune, cu o cotă de încredere foarte mare şi cu şanse bune la câştigarea Preşedinţiei României. În aceste condiţii, liderii liberali şi-au impus ca ţintă la europarlamentare procentul de 20% şi obţinerea a opt mandate. Lista cu candidaţii PNL pentru PE a fost modificată odată cu schimbarea conducerii partidului, motiv pentru care au apărut unele nemulţumiri care au fost manifestate când lista a fost făcută publică. Nu s-au regăsit pe listă Teodor Meleşcanu şi Daniel Dăianu. De altfel, lista a fost şi motivul pentru care fostul ministru de Externe şi fostul vicepreşedinte PNL Adrian Cioroianu a demisionat din partid. Deşi Cioroianu fusese nominalizat de organizaţia PNL Timiş pentru un loc pe lista partidului la europarlamentare, în urma discuţiilor cu Antonescu, Cioroianu a decis să plece din partid nemulţumit că nu a primit un loc eligibil. Lista era deschisă de Norica Nicolai, urmată de Adina Vălean şi Renate Weber. Pe următoarele locuri se regăseau Cristian Buşoi, Ben Oni Ardelean, Ovidiu Silaghi, Magor Csibi, Cătălin Ţurliuc, Cristian Cojocaru, Ionel Muscalu, Radu Surugiu. Ca urmare a rezultatului slab obţinut de PNL la europarlamentare - 14,52% - doar primii şase de pe listă au reuşit să acceadă în PE, iar măsurile împotriva organizaţiilor cu rezultate slabe nu s-au lăsat aşteptate. Consiliul Naţional Executiv al PNL, reunit pe 15 iunie, a decis dizolvarea birourilor teritoriale ale filialelor partidului din judeţele Bistriţa-Năsăud, Dâmboviţa şi Neamţ, unde liberalii obţinuseră sub 10%. Au fost excluse de la dizolvare judeţele unde există o populaţie majoritară de etnie maghiară - Harghita, Covasna şi Mureş - şi unde PNL a obţinut tot sub 10%. Cea mai importantă miză politică pentru PNL în anul 2009 a fost câştigarea fotoliului de şef al statului. Informaţii despre o posibilă candidatură a lui Antonescu pentru Palatul Cotroceni apăruseră încă de la începutul anului, dar anunţul oficial a fost făcut pe 9 mai la Braşov. Decizia a fost luată de Delegaţia Permanentă a PNL, cu doar trei voturi împotrivă. Responsabilitatea conducerii campaniei electorale a lui Antonescu i-a revenit primarului Bacăului, Romeo Stavarache, devenit şi vicepreşedinte al partidului după Congresul din martie. Antonescu a intrat în campanie cu sloganul 'România bunului simţ', pronunţându-se pentru o schimbare profundă a societăţii, în sensul revenirii la valorizarea unor însuşiri precum cinstea, decenţa sau bunul simţ. 'Jocurile nu sunt făcute. (...) În această toamnă, România va trebui să aleagă între boală şi vindecare, între şmecherie şi cinste, între un Guvern care îi fură pe cetăţenii săi şi un Guvern care să îi servească', le spunea Antonescu tinerilor liberali la sfârşitul lunii august. În întreaga sa campanie, liderul PNL a încercat să transmită ideea că există o alternativă la Traian Băsescu şi Mircea Geoană şi că sondajele care îi creditează doar pe cei doi cu şanse de a câştiga Preşedinţia sunt gândite astfel încât să îi descurajeze pe cetăţeni şi să îi facă să creadă că doar Geoană şi Băsescu au şanse reale. Liderul PNL a încercat să îşi convingă electoratul să vină în număr mare la urne, în primul tur de scrutin, afirmând că, în caz contrar, România va fi condamnată să aleagă între două rele. De asemenea, candidatul PNL a venit în campanie cu o serie de propuneri, cum ar fi reducerea taxelor şi impozitelor în condiţiile în care sistemul de colectare se va îmbunătăţi. Tot Antonescu a propus ca numirea pe criterii politice să se oprească la nivelul de secretar de stat, urmând ca sub această poziţie numirile să se facă pe criterii profesionale, de competenţă. Mai mult, Crin Antonescu a afirmat, în mai multe rânduri, că nu îşi doreşte decât un singur mandat de preşedinte, motivând că un mandat de 5 ani este suficient. Antonescu a mai făcut un gest insolit în politica românească: a organizat un sistem transparent de strângere de fonduri pentru campania electorală. Prin intermediul a două numere de telefon - 2741 şi 2746 - cetăţenii au putut dona pentru campania electorală a lui Antonescu 5 euro, respectiv un 1 euro, primind în schimb un ton de apel cu imnul PNL, în cazul în care donează 5 euro, şi un ecran de fundal cu Crin Antonescu, în cazul în care donează 1 euro. Liderul PNL a obţinut locul trei în primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu un procent de aproximativ 20%, în ciuda gestului politic de a-l susţine pe Klaus Iohannis pentru funcţia de premier şi a coalizării în jurul acestuia a tuturor partidelor parlamentare, cu excepţia PD-L. A doua zi după alegeri, Antonescu a afirmat fără echivoc că nu îl va susţine pe Traian Băsescu pentru un al doilea mandat, sugerând - iar mai apoi declarând în mod explicit - că în turul doi al prezidenţialelor îl va sprijini pe candidatul PSD+PC Mircea Geoană. Chiar şi după ce Geoană a pierdut alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu şi-a menţinut poziţia anti-Băsescu şi anti-PSD şi a refuzat invitaţia democrat-liberalilor de a participa la guvernare. Condiţiile puse de liberali pentru intrarea la guvernare alături de PD-L au fost ca premierul să aparţină PNL şi să fie Crin Antonescu sau premierul să fie un independent agreat ca atare de toate formaţiunile care ar urma să compună Executivul. Au existat unele voci care s-au opus punctului de vedere exprimat de liderul liberal şi agreat de partid. Cea mai puternică voce în acest sens a fost a lui Călin Popescu-Tăriceanu. 'Nu-mi doresc (...) să revăd PNL în situaţia penibilă în care era ieri (6 decembrie - n.r.), ca un fel de mică remorcă a PSD. PNL trebuie să-şi fructifice poziţia foarte puternică pe care o are în acest moment şi să-şi asume responsabilităţile. Acest lucru înseamnă că, faţă de criza politică prelungită de peste două luni de zile, faţă de criza economică de un an de zile, avem obligaţia să găsim o soluţie,' spunea Tăriceanu. În replică, Antonescu l-a acuzat pe Călin Popescu-Tăriceanu că prin reacţia politică pe care a avut-o, acuzând partidul că este 'căţeluşul PSD', se pune într-o situaţie 'jenantă' de om care 'fuge să pupe papucul sultanului Traian Băsescu'. Anul 2009 a fost pentru omul Crin Antonescu unul fericit, ţinând cont de faptul că, în toamnă, s-a căsătorit cu colega lui de partid europarlamentarul PNL Adina Vălean, după o relaţie care a durat câţiva ani. Crin Antonescu povestea, înainte de prezidenţiale, că Adina Vălean este pentru el o 'locomotivă' în multe privinţe, dar nu în politică sau în cursa electorală. La rândul său, Adina Vălean afirma că soţul său este politicianul ei favorit, dar că nu l-a 'împins' niciodată spre o funcţie sau alta, ci doar îi place cum o reprezintă în politică.

Un comentariu:

  1. Au luat-o liberalii pentru ca un lucru este clar: daca amesteci rosu(PSD) cu galben(PNL) ...iese portocaliu(PD-L).

    RăspundețiȘtergere