vineri, 6 octombrie 2017

Primăria Cluj-Napoca tratează cu indiferență INCENDIUL de la rampa de gunoi a orașului și CRIZA GUNOAIELOR!



Primăria Cluj-Napoca tratează cu indiferență INCENDIUL de la rampa de gunoi a orașului și CRIZA GUNOAIELOR, această atitudine fiind dovedită și aseară când primarul și cei doi viceprimari nu au binevoit să se deplaseze la fața locului.
„Emil Boc stă și dă din umeri în această criză a gunoaielor, așteptând ca finul său, Alin Tișe, să construiască CMID. 
Emil Boc și Alin Tișe nu sunt interesați de soarta clujenilor aflați într-o situație disperată care locuiesc la câțiva pași de groapa de gunoi! Emil Boc și Alin Tișe nu sunt interesați că INCENDIUL de aseară putea afecta grav traficul aerian al Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj! Emil Boc și Alin Tișe nu sunt interesați de problemele de mediu generate de toată această CRIZĂ a GUNOAIELOR!


Emil Boc a recunoscut senin în fața Ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, că în scurt timp depozitul temporar se va închide și se va ajunge din nou în situația din 2015 când clujenii vor suporta un cost ridicat provocat de transportarea rezidurilor menajere în altă localitate sau în cel mai rău caz se poate ajunge la o criză similară cu cea din Florești în care gunoaiele să nu mai fie ridicate!” a declarat deputatul Horia Nasra, președintele PSD Cluj.

miercuri, 27 septembrie 2017

Fără voucherele de vacanță promise de Guvern, nepromovat de Ministerul Turismului și rămas la mâna vremii capricioase, litoralul a crescut statistic cu 5% în acest sezon



Conform datelor statistice furnizate de INSSE, până la finele lunii iulie 2017, s-a înregistrat o creştere de 5% a numărului turiştilor, comparativ cu anul 2016. Mamaia, Eforie Nord şi Venus au fost staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Costineşti, Neptun şi Eforie Sud. Se simte o tendinţă de creştere a numărului de turişti în sudului litoralului faţă de anii anteriori, mai ales a turiştilor familişti.
 Topul celor 10 ţările de provenienţa a turiştilor străini, care au sosit pe litoralul românesc, în luna iulie 2017, a fost: Germania, SUA, Israel, Franţa, Polonia, Regatul Unit, Italia, Belgia, Austria, Republica Moldova.
Turiştii care au sosit anul acesta pe litoral au avut de ales dintr-o paletă largă de oferte, în funcție de serviciile preferate și bugetul disponibil pentru concediu. La data de 1 septembrie 2017, conform site-ului oficial al Ministerului Turismului, în staţiunile de pe litoralul românesc, inclusiv Constanta, Eforie şi Mangalia erau 1510 structuri de cazare clasificate, care aveau 49.201 spaţii de cazare şi puneau la dispoziţie un număr de 107.112 locuri de cazare.
Dintre locurile de cazare, cele mai multe, adică 62.100 sunt reprezentate de locuri în hoteluri, iar restul de 45.012 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri. FPTR aproximează ca 15% din locuinţele private din staţiunile şi oraşele de pe litoral, se închiriază în timpul sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate, ducând la o aglomerare a staţiunilor şi la o concurenţă neloială pentru structurile clasificate.

Spaţiile de cazare din hotelurile de 1,2 stele s-au vândut în procent de 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte sisteme de rezervări. Spaţiile de cazare în hotelurile de 3,4 şi 5 stele s-au vândut în procent de 35% prin agenţii de turism şi 65% prin alte sisteme de rezervări.
Începutul sezonului 2017 a debutat cu un grad de ocupare de aprox. 60% datorită biletelor vândute prin sistemul early booking. La sfârşitul lunii iulie 2017 însă, gradul de ocupare, a scăzut cu până la -20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În a doua decadă a lunii august şi începutul lunii septembrie gradul de ocupare a fost la fel comparativ cu cel de anul trecut. Odată cu reîntoarcerea vremii bune, dar şi prin păstrarea tarifelor de vârf de sezon şi de sezon intermediar dincolo de perioada consacrată, hotelierii au reuşit să reducă din deficit.
Deşi numărul de turişti a crescut statistic cu 5% în comparație cu anul trecut, care a fost unul "excepțional", profitul nu l-a depăşit pe cel din anul anterior, fiind chiar mai scăzut. Cauzele au fost creşterea fondului de salarii, creşterea costurilor pentru utilităţi dar şi creşterea preţului alimentelor.
Comparativ cu sezonul 2016, în sezonul estival 2017 s-au văzut rezultatele relaxării fiscale, reducerea TVA-ul la alimentaţie, lărgirea conceptului de cazare şi mai ales introducerea impozitului specific, toate acestea datorându-se eforturilor depuse de membrii FPTR.
Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce priveşte vremea, au fost mulţi turişti care au preferat să vină pe litoral la sfârşitul lunii august sau la începutul lunii septembrie. O parte dintre hotelurile de pe litoral s-au închis înainte de jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea şcolilor, dar sunt încă hoteluri care vor fi deschise până la finalul lunii septembrie.  Pe lângă faptul că vremea a foarte bună la finalul lunii august şi începutul lunii septembrie şi tarifele au fost mult mai scăzute decât în plin sezon estival. Tarifele practicate în luna septembrie ajung până la 70% mai ieftine decât în vârf de sezon.
Vremea rea (furtuni, ploi, temperaturi scăzute), atât în prima lună de sezon, iunie, dar mai ales în luna iulie (luna de vârf de sezon, care trebuia să asigure o mare parte din bugetul prognozat), i-a ținut pe mulţi români departe de litoral. Faptul că mulți hotelieri nu folosesc contracte ferme tip charter sau allotment cu turoperatorii specializați din piața de profil, a permis anularea rezervărilor în număr foarte mare, pentru această perioadă. Managerii din turism nu sunt pregătiţi să contracareze efectele negative care se răsfrâng asupra afacerii lor în situații neprevăzute (anul acesta vremea rea, în trecut criză economică sau schimbări bruşte ale comportamentului de consum, ca urmare a unor situaţii internaţional: atacuri teroriste, calamităţi naturale s.a.). De multe ori, aceştia au reacţii care acţionează în dezavantajul lor şi al destinaţiei,  prin scăderi masive de preţuri în perioade când nu este normal (sezon) sau, din contră, creşteri nejustificate, când constată ca vremea este bună.
În situațiile în care litoralul se confruntă cu vremea rea, ca în acest sezon, o importanță foarte mare pentru un grad de ocupare bun o reprezintă atractivitatea destinației turistice. Atât timp cât turistul potențial știe că nu are posibilități suplimentare de petrecere a timpului în destinație, atunci când vremea nu permite accesarea serviciilor de plajă, aceştia preferă să-și anuleze sejurul. Dacă destinația turistică ar oferi posibilităţi de distracție, (centre de distracții in-door, mall-uri, spectacole dedicate copii, cabaret, cazino, spectacole sau restaurante cu specific care oferă programe dedicate ș.a. m.), decizia turiştilor de a veni la mare nu ar depinde în măsură atât de mare de vreme. Aceste facilități se găsesc, din păcate, într-o mică măsura doar în Mamaia-Constanța și foarte puţin în restul stațiunilor.
Pentru ca un produs să fie competitiv, pe plan naţional şi mai ales internaţional, el trebuie să fie identificat pe piaţă şi să se prezinte ca un produs coerent, care se adresează unor nişe de consumatori potenţiali, prezentând atribute precise. Din păcate, o mare problemă a litoralului românesc este că, de ani de zile, staţiunile nu şi-au păstrat sau dezvoltat aceste atribute, într-un mod definitoriu pentru destinaţie (ex. Mamaia Nord-turism de distracţie, Eforiile şi staţiunile din sud-turism pentru familii, turism de sănătate, Costineşti – turism de tineret, Vama Veche şi 2 Mai-ecoturism etc.).
Nu se știe care este volumul turismului nedeclarat şi necuantificat,  câte mii de apartamente sunt neclasificate şi care operează în regim de închiriere(Mamaia), câtă capacitate de cazare oferă localnicii (Eforie Nord și Sud, Vama-Veche, 2 Mai etc.), mai ales că numărul lor crește puternic de la an la an.
Angajaţii din sistemul public, au aşteptat să-şi facă vacanţa de vară achitând serviciile cu vouchere de vacanţa, oferite de stat angajaţilor săi. Din acest motiv, angajaţii statului român au întârziat rezervarea sejururilor, în aşteptarea mult promiselor tichete de vacanţă. Deşi Guvernul a promis sprijinul în favoarea acestui demers, în final tichetele de vacanţa nu au ajuns la angajaţi în timp util.
În lipsa unui managementului judicios al destinaţiilor turistice, s-au acordate de către primarii autorizaţii marilor retaileri pentru construcţia de hipermarketuri, autorizaţii pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor turistice în oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.
Cu toate ca Ministerul Turismului nu s-a implicat în promovarea litoralului românesc, mediul de afaceri a investit în structuri de cazare pe litoralul românesc a creat oferte şi servicii cât mai diversificate, care să cuprindă o arie cât mai largă de turişti. Deşi mediul de afaceri din turism depune eforturi, în fiecare an pentru creşterea numărul turiştilor din staţiunile de la malul mării, se confruntă de mai bine de 20 de ani cu numeroase probleme: lipsa forţei de muncă din turism, administrarea şi atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spații verzi neamenajate, acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor. Toate aceste probleme dar şi lipsa managementului eficient al staţiunilor, duc pe termen lung, la scăderea atractivităţii destinaţiei, a scăderii interesului turiştilor pentru litoralul românesc.
Chiar dacă cheltuielile au crescut semnificativ în 2017, o parte dintre investitori vor reinvesti profitul obţinut în 2017, în special din nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari şi în sudul litoralului, unde vor fi interesaţi de noi investiţii. Vor continua investiţiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minim 3 stele. Conjunctura internaţională va fi în continuare favorabilă dezvoltării turismului intern şi a incomming-ului.
În privinţa tarifelor, acestea vor rămâne aproximativ la fel sau vor creşte cu maxim 5%. Va exista o dispută între marii tour-operatori care au o bonitate recunoscută în vederea contractării spaţiilor de cazare, în special cele de 3, 4 şi 5 stele, care oferă tipurile de cazare cu demipensiune, pensiune completă şi all inclusive.


miercuri, 26 aprilie 2017

Restaurant "Burger si scoici" - marca fast food chef Scarlatescu


De curand, in Centrul Vechi, a aparut un local nou “Burger si scoici”! Amplasat foarte aproape de un irish pub, localul atrage atentia prin denumire. Daca mai punem ca chef Scarlatescu semneaza meniul, iar cei care gatesc sunt cativa din fostii concurenti la Chefi la cutite, in mod sigur gandesti ca trebuie sa-i treci pragul.
Insa...stiti cum e: trebuie sa te lovesti cu capul de pragul de sus sa-l vezi pe cel de jos! Asa ca imediat cum am intrat ne-a primit o ‘hostess’ care ne-a intrebat cam ce cautam. Pai...cautam si noi o masa! Dupa ceva dezbateri, ne-a oferit o masa fix in usa si ne-a delimitat deja ca timp, masa fiind rezervata. Ok, asta e! Fara rezervare...accepti!
Atmosfera inauntru pare un pic amestecata. Spatiul destul de inghesuit, restaurantul arata ca un vagon de tren, adica poate fi folosit doar in adancime. Asta e sa zicem! Cladire veche, normal spatiu inghesuit! Totusi, decorul ne-a lasat paf! In tot restaurantul sunt aruncate tot felul de chestii care sa ne duca cu mintea la mare, peste, pescuit, insa peretii sunt ‘impodobiti’ cu lemne care sugereaza ca ne aflam in padure. Mda, ciudat amestecul asta, insa....asta a fost viziunea creatorului.

Nerabdator, am asteptat sa vina mancarea. Preturile sunt moderate la mancare, chiar interesante as spune, insa bautura e mai scumpa. Sa nu aveti pretentia sa aveti la masa o fata de masa ca nu exista. Majoritatea mancarurilor se servesc pe un fund de lemn.  Siii a venit mancarea...burgerul gustos, insa nu exceptional, iar cartofii de insotire foarte interesanti. Burgerul insa nu este foarte mare, dar ca gust este peste McDonalds sau KFC. Iar carnea din interior este chiar din cea mai buna carne de vita. Total de apreciat! Clar peste fast food! Totusi la modul in care esti servit si ambient  restaurantul pare tot un fel de fast food. Fast food a la Scarlatescu! Sunt un profan in privinta bucatariei, nu ma pricep, dar apreciez ca toata lumea ceva care imi place. Iar aici nu prea imi place! No offense Chef Scarlatescu, dar explicabil de ce tot pierzi la concurs.
Ma asteptam la un gust mai rafinat, la o chifla mai interesanta ca gust. As fi vrut sa gasesc un gust de ‘chef’, ceva cel putin la nivel de pretentie! In schimb, am gasit o organizare cu multe probleme, o locatie cu o atmosfera ciudata, un gust usor peste fast food, insa nu prea mult…si mult praf pe langa calorifer si pe langa scaune. Atentia la detalii este 0!
As fi curios sa stiu si ceilalti sefi cum si-ar prezenta produsele si restaurantul! Doar atat puteti???
Am un singur cuvant: dezamagire! Insa daca chef Scarlatescu asta si-a propus nu pot spune decat ca a reusit! Chiar nu putem mai mult?? Nici macar voi, chefiii?

joi, 14 aprilie 2016

PNL trebuie sa ii retraga sprijinul politic acordat lui Marian Munteanu

Conducerea Partidului Național Liberal trebuie să retragă candidatura lui Marian Munteanu pentru Primăria Municipiului București deoarece această nominalizare este o ofensă adusă valorilor democratice ale societății în care trăim.
A avut și are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată.
Promovează un discurs bazat pe elemente ortodox-fundamentaliste incompatibil cu valori democratice si chiar Constituționale.


Doar cu aceste motive în minte, și cu îngrijorarea că prin promovarea unei astfel de persoane într-o asemenea candidatură unde poate să își expună ideile nocive ce pot să producă tulburări ireparabile în straturile sociale, etnice, confesionale și nu numai din societate românească PNL TREBUIE sa ii retraga sprijinul politic pentru Marian Munteanu.

Atragem atenția că prin insistarea cu această candidatură, România riscă să intre într-o spirală izolaționistă ce poate avea consecințe foarte grave pentru Democrația românească.


joi, 31 martie 2016

The Agent by Joey Alvare - o marca internationala recunoscuta la nivel mondial

Reporter: Cine sunteti domnule Joey de Alvare și ce inseamna theagent.ro ?

Joey Alvare: Primul lucru care ar fi de spus despre mine este ca sunt, probabil, unul din cei mai vechi jucatori pe piata muzicala si am ramas in piata dupa asa-zisa revolutie din 1990.  In mare vorbind, pot spune despre mine ca sunt un agent international de concerte pentru celebritati, adica sunt un agent de concerte pentru staruri muzicale internationale, in mod special. Mai mult decat atat, am fost promoter si sunt in continuare pentru concertele internationale din Romania. Nu mi se pare foarte usor de explicat care este pozitia mea in piata concertelor din Romania sau pe piata culturala. Imi place sa cred ca am fost dintotdeauna un mare aparator a muzicii de calitate si a concertelor internationale de mare clasa.  Cu siguranta exista experti si promotori internationali mai buni si mai mari, dar eu am incercat intotdeauna sa fiu foarte bun in ceea ce fac.

Reporter: Theagent.ro se pregateste sa aduca in acest an unii dintre titanii muzicii: Charles Aznavour, Alessandro Safina, Julio Iglesias....ce asteptari aveti de la spectatorii din Romania in raport cu aceste concerte?

Joey Alvare: Asteptarile mele pentru aceste concerte sunt mari. Chiar as indrazni sa spun ca a inceput sa devina cu mult mai dificil sa promovezi concerte in Romania, in special in Bucuresti, pentru ca exista o competitie mult mai mare decat inainte. Sunt foarte mandru de faptul ca, dupa 22 de ani de business, inca lucrez cu ceea ce eu consider a fi esalonul de top al artistilor.


Reporter: Pe ce criterii iti alegi artistii pe care ii aduci in Romania si vreau sa stiu daca faci acest lucru si in alte tari?

Joey Alvare: La acest punct al carierei sunt mandru sa mentionez ca cel mai important criteriu in alegerea artistilor este in primul rand dorinta mea de a lucra cu artisti speciali, si in al 2 lea rand, succesul pe care cred ca artistii il vor avea in fata unui public mai cultivat.

Reporter: Oricine poate fi impresar artistic si/sau organizator de concerte?

Joey Alvare: Pentru a fi un bun impresar artistic cea mai mare calitate pe care trebuie sa o ai este capacitatea de a comunica foarte bine si abilitatea de a fi in stare sa intalnesti si sa convinge toate tipurile de personalitati, chiar foarte dificile. Sa fii un bun organizator cea mai mare calitate necesara este sa ai un simt fantastic al  ’vocii strazii’ si al canalelor de comunicare media pentru varsta tinara. De asemenea, este important sa fii un bun Guesser pentru ca in business organizarii de concerte banii se pierd cu mult mai usor decat se fac.

Reporter: Cum vezi tu piata de show-biz actuala?

Joey Alvare: In Romania business a inceput sa devina complicat. In opinia mea personala, piata locala este dominata de compromisuri pe care companiile de inregistrari le fac dupa ce a fost implementata legea drepturilor de autor in anul 1996. Ceea ce vreau sa spun este faptul ca, dupa mine, o mare parte din compozitorii de valoare au fost lasati deoparte si nu mai sunt promovati. Mi se pare ca daca ai o educatie muzicala in Romania este un dezavantaj de a fi promovat in business. La nivel international, actul artistic se duce catre o perioada extrem de inflationista. In mare parte, aceasta se datoreaza faptului ca principala vehicul de castig in piata muzicala s-a schimbat. Pana tarziu in anii 90 principalul mod de castig au fost vanzarile inregistrarilor sau vanzarile CD-urilor, iar datorita declinului acestora, artistii au fost nevoiti sa-si concentreze castigurile din concerte si activitati similare. Aceasta a condus la nasterea unei imense piete muzicale multinationale cum ar fi muzica live. Totodata, tarifele artistilor au crescut fantastic odata cu dezvoltarea noii piete de muzica live, noi sali si noi idei in dezvoltarea muzicii.


Reporter: Este muzica menita nu doar sa fie o forma de “entertainment”, ci sa si edii determine pe oameni sa gandeasca?

Joey Alvare: Cred ca muzica ar trebui sa aiba si role de entertainment dar si rol cultural.

Reporter: Cu ce i-a convins the agent pe marii artisti care vor performa anul acesta sa vina in Romania?

Joey Alvare: De fiecare data cand un artist este contractualizat sa vina si sa tina un concert intr-o tara sau un oras este bazata pe o oferta care are si o componenta financiara ce trebuie sa fie sustinuta de cifrele care reprezinta venitul si cum atat artistul cat si organizatorul vor avea castig impreuna. Toata aceasta nu functioneaza doar daca artistul afirma ca incearca sa faca cat mai multi bani posibil, in timp ce organizatorul va incerca si el la randul lui sa faca cat mai multi bani posibili, fara sa faca mult zgomot in pregatirea concertului artistului. Nu exista o stiinta in asta. Conceptul de baza este sa cumperi ieftini si sa vinzi cat se poate de scump.  Acum, cand Romania are o piata foarte dezvoltata, a devenit mult mai dificil sa obtii un pret bun de la artisti de top si calitate, care sunt convinsi ca vor canta cu  casa inchisa la spectacol. De asemenea, exista si un factor de sarm si istorie dar si reputatie din partea promoterului si a persoanei care negociaza.  Aici este clar ca unii ca noi mai vechi vor avea ceva avantaje (zambeste)

vineri, 26 iunie 2015

Favoruri sexuale pentru functii LIBERALE!

Dupa ce am lipsit o buna perioada de pe aici ne intoarcem, cum altfel decat, in forta cu o mica istorioara care il are ca personaj principal pe Praslea cel voinic de la Clubul Studentesc Liberal de la Sectorul 1 - Bucuresti. 

Pe numele sau adevarat, Mihai Simion are multe indeletniciri pe langa cele politice si pentru a va arata dovada vie a preocuparilor sale o sa va prezentam un dialog spumos ce a avut loc intre el si o tanara domnisoara, al carei nume nu o sa il divulgam. Praslea cel liberal ii propune "la vedere" functia de vicepresedinte in schimbul unor favoruri sexuale. 

















Este pacat ca la PNL pana si tinerii sunt corupti. Este inadmisibil. Toate partidele sunt compromise.
Va prezentam acest dialog deoarece credem ca trebuie sa afle toata lumea - inclusiv doamna Alina Gorghiu ce personaje incearca sa formeze pentru viitor.


marți, 26 august 2014

La cererea Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, Sfântul Mucenic Hristofor (9 mai) a fost declarat ocrotitor (patron spiritual) al transportatorilor rutieri din România

La cererea Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Sfântul Mucenic Hristofor să fie declarat ocrotitorul (patronul spiritual) al transportatorilor rutieri români.

Asociaţia noastră îşi exprimă recunoștința şi profunda mulţumire faţă de această hotărâre a BOR prin care  breasla transportatorilor rutieri din România, reunind peste 30.000 de firme cu obiect de activitate principal transportul rutier de marfă și de persoane și peste 200.000 de angajați, se va simți mai ocrotită în desfășurarea activităților sale, nu de puține ori pline de neprevăzut și de riscuri.
UNTRR, în calitate de organizație profesională și patronală, neguvernamentală care apără și promovează interesele transportatorilor rutieri, va sărbători în fiecare an cu adâncă bucurie ziua de 9 mai, dată la care se prăznuiește Sfântul Mucenic Hristofor – Patronul Transportatorilor. UNTRR alături de parteneri dedicați activității de transport rutier încearcă să celebreze această zi ca o sărbătoare a profesiei și a muncii tuturor celor care trăiesc alături de familiile lor în această profesie, prin organizarea unui festival al transportatorilor, T-festival, care în 2015 va ajunge la a 3-a ediție și va fi organizat în perioada 08-10 mai 2015 în București.
De asemenea, UNTRR a solicitat binecuvântarea şi sprijinul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru reluarea unei vechi iniţiative a asociaţiei noastre de a ridica un monument al transportatorilor și, totodată, de a evalua posibilitatea ridicării unei biserici cu hramul Sfantul Hristofor, ușor accesibilă celor patronați.


marți, 1 octombrie 2013

FADERE va da in judecata orice guvern, care va repatria in masa rromii

FADERE a trimis astazi, marti, 01.10.2013 o scrisoare deschisa catre Domnul Francois Hollande, Presedinte al Republicii Franceze,
Doamnei Rachida Dati, Ministru al Justitiei Franceze si Domnilor primari din Franta. In scrisoare se arata ingrijoararea FADERE cu privire la repatrierea in masa a rromilor din Franta.

   Conform declaratiilor mai multor politicieni francezi, autoritatile franceze doresc sa repatrieze in masa, rromii de nationalitate romana si bulgara.
 Este o masura populista si ineficienta, dar in acelasi timp si periculoasa pentru ca ea denigreaza poporul roman si in mod special romanii care lucreaza legal si se bucura de o buna imagine in Franta.
     Nu este cinstit ca pentru a colora o campanie electorala sa fie calcate in picioare drepturile omului.
In privinta infractiunilor nu exista responsabilitate comuna ci persoane vinovate. In sec XXI nu se mai admite judecarea grupurilor sau etniilor din cauza unor persoane. Justitia francesa ar trebui sa pedepseasca cu cea mai mare asprime a legii doar pe aceia care nu se integreaza si gasesc in infractiuni un mod de viata.
   In acelasi timp, FADERE descurajeaza creerea de tabere etnice pe teritoriul oricarui stat european, iar rromi trebuie sa inteleaga odata pentru totdeauna ca singura lor sansa pentru a locui intr-o tara europeana este sa-si caute o locuinta sa-si cumpere sau sa-si inchirieze o casa, dupa care sa-si caute un loc de munca.
    ,,Este inadmisibil ca din cauza comportamentului unora sa sufere toti romanii din diaspora si chiar imaginea Romaniei sa fie afectata.
Daca aceste repatrieri vor fi facute in grup si nejustificat, FADERE este dispusa sa dea in judecata statul francez sau admnistratiile locale franceze pentru incalcarea drepturilor omului si Constitutiei Europene.” A declarat Daniel Tecu Presedinte FADERE.

15 ani de liberalizare a sistemului feroviar din România

Pe data de 1 octombrie 2013 se împlinesc 15 ani de la momentul în care, oficial, Calea Ferată Română a intrat pe un nou făgaș instituțional. Cadrul legislativ emis în cursul anului 1998 a condus la spargerea vechii Societăți Naționale Căile Ferate Române în cinci mari companii, dar și la apariția unei autorități tehnice independente, Autoritatea Feroviară Română. Se puneau în acest mod bazele intrării pe piață a operatorilor de transport feroviar privați și ale retragerii treptate a statului și din acest sector economic. Spargerea SNCFR în cinci companii complet independente a fost una dintre deciziile radicale ale Europei de la acea vreme, cele mai multe statele occidentale preferând păstrarea unor structuri de tip holding.
Pentru a analiza implicațiile pentru verticala feroviară, economia și societatea românească, Club Feroviar a organizat împreună cu principalele organizații guvernamentale și non-guvernamentale feroviare, alături de experți feroviari, o serie de mese rotunde în cadrul cărora au fost discutate subiecte, precum: (1) forma propice de organizare a sistemului; (2) calitatea infrastructurii; (3) organizarea transportului de călători; (3) organizarea transportului de mărfuri; (4) rolul și locul organismelor publice; (5) inovare, cercetare și învățământ superior de specialitate.
Reuniunile, care au reușit să adune inclusiv ideile unor conducători ai sistemului feroviar anterior anului 1998 (Mihai Mihăiță, fost Ministru Adjunct al Căilor Ferate, Nicolae Ionescu, fost președinte SNCFR, Virgil Leancu, fost președinte SNCFR), au scos în evidență trendul descendent pe care îl înregistrează transportul pe șină din România, pe fondul lipsei de reevaluare și îmbunătățire a documentelor legislative din 1998. În primul rând, introducerea taxei de utilizare a infrastructurii (necesară pentru a asigura tratamentul egal între operatori) a aruncat administratorul infrastructurii publice într-o capcană comercială periculoasă: toate lucrările de întreținere, modernizare și extindere a unei infrastructuri publice au început să fie evaluate din perspectiva rentabilității pentru companie și nu pentru sectorul public. Pe acest fond, statul și-a ignorat propria proprietate, condamnând mai mult de jumătate din infrastructura feroviară la degradare, ceea ce se reflectă în final în scăderea rentabilității sectorului operațional, dar și la condamnarea la izolare a unor comunități prin desființarea serviciilor de transport. Reorganizarea adminstratorului infrastructurii publice într-o structură publică non-profit ar scoate acest element de bază al economiei din paradigma comercială și ar aduce-o pe o bază de tratament similară sectorului rutier sau naval.
În sectorul operatoriei de transport călători și marfă s-a remarcat avântul pe care l-a luat inițiativa privată, care a culminat, pentru moment, cu posibila preluare a pachetului majoritar de acțiuni de la CFR Marfă de către principalul operator privat de transport feroviar de marfă român. Incoerența investițiilor în infrastructură (inclusiv terminalele multimodale, triajele și liniile de abatere) au condus în timp la scăderea competitivității sectorului feroviar în fața concurenței rutiere. Deși transportul auto este responsabil pentru 92% din poluarea atmosferică și pentru mii de accidente mortale anual, sectorul feroviar a fost condamnat la canibalizare, contribuind astfel la degradarea calității vieții din România.

vineri, 27 septembrie 2013

Credibilitatea românilor în procesul de achiziţii publice se degradează pe zi ce trece – 84% consideră că banii publici sunt cheltuiţi ineficient în România

Faptul că 88% dintre românii participanți la un sondaj de opinie pe un eșantion reprezentativ național nu au încredere în corectitudinea modului în care se efectuează achizițiile publice în România trebuie să constituie un argument determinant pentru Guvern să oprească practica modificărilor punctuale succesive ale cadrului legal și să înceapă de urgență o reformă radicală a politicilor naționale în domeniu pentru a recupera pierderea credibilității acestui important sector care valorează peste 20 miliarde de Euro anual. Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că recent lansata dezbatere publică la nivelul UE a Directivei în achiziții publice poate stimula o asemenea decizie de reformare profundă a sistemului pe care trebuie să și-o însușească direct Primul Ministru.

Românii percep domeniul achizițiilor publice și în general al cheltuirii resurselor publice ca fiind ineficient, incapabil să acceseze servicii și lucrări durabile care să optimizeze în timp sumele de bani cheltuite în domeniu, dar și controlat politic,  motive pentru care ei își pierd interesul pentru acest subiect. Numai 28% declară că sunt direct interesaţi de achiziţii publice derulate de instituţiile publice, însă majoritatea covârşitoare (78%) este conştientă de faptul că ineficienţa cheltuielilor publice afectează calitatea produselor/serviciilor oferite de o primărie, respectiv influenţează creşterea costurilor unei primării.

În condițiile lipsei de încredere în sistem, nici participanții - companiile comerciale - nu se bucură de credibilitate în rândul populației, arată un recent sondaj de opinie realizat de IPP DATA RESEACH, divizia de cercetări de piață a Institutului pentru Politici Publice (IPP) în perioada 21 august - 1 septembrie 2013 pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă urbană neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de +/-3. Caietul de sondaj este disponibil la www.ipp.ro.

Lucrările de reabilitare/modernizare a drumurilor (43%) şi domeniul sănătății (38%), cele care probabil beneficiază de o mai largă mediatizare, sunt cele două domenii în care respondenții apreciază că banii publici se cheltuiesc în cel mai ineficient mod din punct de vedere al achizițiilor publice.

51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru această stare a lucrurilor aparţine în primul rând conducătorilor instituţiilor care realizează achiziții, mai ales a celor numiţi pe criteriul politic (și în deosebi la nivel județean), numai 27% considerând că responsabili pentru modul ineficient în care se cheltuiesc banii publici sunt comisiile care organizează licitaţiile publice, iar 12% - funcţionarii publici. 

Nivelul scăzut de încredere a publicului este proporțional cu gradul de intoleranță față de practici neconcurențiale. 59% dintre participanții la sondaj ar dori să poată fie recuperată suma unui contract atribuit în mod incorect, 36% afirmând că și-ar dori ca cei implicați să fie pedepsiți: (26%) - prin condamnarea penală a conducătorului instituţiei, (11%) - prin interzicerea ocupării unei funcţii publice pe termen nelimitat; (10%) – prin interzicerea definitivă pentru respectiva companie şi acţionarii săi de a mai derula contracte cu statul.

Peste jumătate dintre participanții la sondaj (59%) îşi dorește ca prin procedurile de achiziții, autoritățile să selecteze bunuri sau servicii după un just raport între calitate și preț avantajos, și nu pe baza criteriului „prețul cel mai scăzut”, așa cum se procedează în prezent în cele mai multe situații. Acesta este un semnal clar că românii doresc ca resursele publice să fie canalizate către achiziții de calitate durabile, o premisă de la care a plecat inițiativa IPP de a desfășura analize în domeniu. Toate rezultatele acestui proiect al IPP, susținut de Ambasada Olandei la București, vor fi supuse dezbaterilor publice în perioada următoare.

Soluţiile pentru creşterea calităţii achiziţiilor publice derulate în România ar fi,  în ordinea menționării:
  • întărirea/diversificarea controalelor efectuate la nivelul autorităţilor contractante de către autorităţile competente (29%)
  • aplicarea corespunzătoare a sancţiunilor prevăzute de lege (23%).

82% dintre români apreciază că procesul de achiziţii publice nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităţilor responsabile.

Nici companiile, mai ales cele românești - participante în procedurile de achiziții publice în România - nu se bucură de o mare credibilitate. 88% dintre participanții la sondaj apreciază că firmele nu câştigă în mod corect contracte din bani publici, lucrările de cea mai bună calitate fiind realizate mai degrabă de companii cu capital străin (63%) și nu de cele românești (27%).

Demersul IPP se constituie, alături de precedentele, disponibile de asemenea la www.ipp.ro, într-un apel la transparenţă față de procedurile de achiziții folosite, dar mai ales la responsabilitate în ceea ce privește eficiența, rezultatele și calitatea acestor investiții rezultate din achiziții.

Achizițiile publice au depășit de mult etapa în care erau relevante din perspectiva fondurilor europene, generând blocaje în economia românească prin efectul nociv asupra mediului privat competitiv și afectând în mod evident calitatea serviciilor oferite populației. Toate aceste motive ne determină să cerem Primului Ministru implicare pentru reformarea radicală a sistemului de achiziții care a eșuat să creeze o piață competitivă autentică.

Primăria Cluj-Napoca tratează cu indiferență INCENDIUL de la rampa de gunoi a orașului și CRIZA GUNOAIELOR!

Primăria Cluj-Napoca tratează cu indiferență INCENDIUL de la rampa de gunoi a orașului și CRIZA GUNOAIELOR, această atitudine fiind dov...