Cotidianul german Der Spiegel scrie despre taxa pe fast-food în România, comparând-o cu cea pe care Danemarca urmează să o impună pe ciocolată şi cu restricţiile la acizi graşi din Austria şi Spania, noul "bir" propus de Ministerul Sănătăţii din România fiind cosiderat unic în lume. Jurnaliştii germani se întreabă dacă guvernele pot cu adevărat să impună prin lege o populaţie zveltă, observând că unele guverne din Europa, îngrijorate de faptul că talia cetăţenilor lor a crescut, par să creadă astfel. "Guvernul spaniol vrea să interzică acizii graşi, Danemarca va taxa în curând dulciurile, iar în România ministrul Sănătăţii a anunţat că vrea să introducă o taxă pe mâncarea nesănătoasă. Şi în Germania există intenţia de a lansa o ofensivă guvernamentală asupra circumferinţei taliei. Într-un interviu, liderul Partidului Verde, Renate Künast, a anunţat că vrea să interzică publicitatea la dulciuri", notează Der Spiegel. Despre taxa pe fast-food pe care intenţionează să o introducă Ministerul Sănătăţii român, jurnaliştii germani spun că, dacă aceasta va fi aplicată, va fi prima de acest fel din lume, care va afecta mai ales lanţurile mari de fast-food. Se pare însă că românii nu au fost primii care s-au gândit la acest lucru, parlamentul din Taiwan luând în considerare, anul acesta, o taxă asemănătoare. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prevalenţa obezităţii s-a triplat în multe ţări europene din 1980, rata fiind în continuă creştere, mai ales în cazul copiilor. De ani buni ,studiile arată că germanii se numără printre cei mai obezi oameni din Europa, alături de greci şi britanici. Danemarca încearcă să folosească politica fiscală ca modalitate de a potoli pofta populaţiei pentru dulciuri. O nouă taxă pe ciocolată, îngheţată şi alte dulciuri, care va fi adăugată la taxa existentă deja pe sucuri, va genera 1,5 miliarde de coroane daneze (200 milioane de euro) pe an, potrivit unui studiu al Confederaţiei Industriei de Alimente a ţării. Referitor la preparatele de tip fast-food, majoritatea legilor se concentrează totuşi pe acizii graşi, un tip de grăsimi nesaturate folosit la multe mâncăruri prăjite. Grăsimile au fost deja interzise în restaurante din numeroase oraşe americane, precum şi în statul California. Danemarca are din 2004 o lege privind limitarea drastică a folosirii acizilor graşi, Austria a introdus, în octombrie 2009, o restricţie similară, iar Spania va urma, anul acesta, modelul acestora. Altfel, presa internaţională scrie că municipalitatea din New York a anunţat o iniţiativă pentru diminuarea consumului de sare în alimentaţie. propunând restaurantelor şi industriei alimentare să reducă voluntar cantităţile în care acest condiment este folosit în mâncăruri şi produse alimentare. Subliniind efectele nefaste ale excesului de sare asupra sănătăţii, serviciile sanitare ale oraşului New York explică, într-un comunicat, că americanii consumă zilnic de două ori cantitatea maximă recomandată. "Dar eforturile României de a taxa mâncarea fast-food sunt cele care atrag atenţia când vine vorba de problema combaterii obezităţii în Europa. Asta dacă taxa va fi aprobată. Ministrul de Finanţe al României, Sebastian Vlădescu, a minimizat propunerea în urmă cu o săptămână, spunând că este încă la stadiul de idee. În plus, sunt voci care spun că această taxă oricum nu ar îmbunătăţi sistemul sanitar al României", comentează jurnaliştii de la Der Spiegel. Ministerul Sănătăţii intenţionează să introducă, de la 1 martie, o taxă pe produsele tip fast-food, pe modelul taxei pe viciu, banii urmând a fi destinaţi programelor de sănătate şi de investiţii, a anunţat ministrul Attila Cseke. Referitor la produsele pe care le are în vedere această taxă, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adrian Streinu-Cercel a declarat că se aplica tuturor produselor care conţin E-uri, aditivi, grăsimi sau sare, singurele exceptate fiind apa, sucurile naturale, legumele, fructele şi produsele bio. Astfel, ar urma ca producătorii, importatorii sau cei care prepară alimente nerecomandate, adică cele care conţin aditivi alimentari sau sare, grăsimi şi zahăr în exces, să plătească de la 1 martie această taxă către Ministerul Sănătăţii. Deşi taxa este susţinută de Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, în speranţa că ea va duce la reducerea consumului produselor de acest tip, care pot provoca diferite boli, Federaţia Patronală Română din Industria Alimentară (Romalimenta) consideră că aceasta poate scumpi toate alimentele şi că va duce la retragerea de pe piaţa românească a multinaţionalelor. "Este o lege făcută pe genunchi, o lege realizată de cineva care nu cunoaşte termenii şi fără să fie consultată într-un dialog social cu asociaţiile din industria alimentară. Pe noi nu ne-a invitat nimeni la vreo discuţie, deşi am fi acceptat cu siguranţă", a spus preşedintele Romalimenta, Sorin Minea. Acesta a spus că va ataca în instanţă acestă lege dacă nu va avea loc un dialog social cu asociaţiile din domeniu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu