marți, 5 ianuarie 2010

Pravoslavnicii sărbătoresc Crăciunul

Credincioşii ortodocşi de rit vechi - ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat - vor sărbători joi Crăciunul, în timp ce ortodocşii de stil nou vor prăznui Boboteaza, încheind astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Singurul lăcaş de stil vechi din Bucureşti este Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, de pe strada Televiziunii, în ţară existând peste 80 de astfel de biserici. Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de seara de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt. După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiţionale se reunesc la o masă de post, denumită 'Cina Sfântă', după răsăritul primei stele pe cer, semnificaţie a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Naşterii Mântuitorului. Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun aceleaşi bunătăţi de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă, în noaptea Naşterii Domnului, o mare Sărbătoare. În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă. În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni, armeni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor - de 8.914, al sârbilor - 22.518 şi al armenilor - 1.780. Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi şi Nou a avut loc în 1923, când, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat, murind la Paris. Negaţi de Biserica de Stil Nou şi prigoniţi de autorităţi, clericii care au ales să păstreze vechiul calendar au fost nevoiţi să părăsească bisericile şi mănăstirile. Centrul credinţei de stil vechi a rămas Mănăstirea Slătioara din Suceava, locul în care, în fiecare an, se adună mii de credincioşi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Asociația Pro Consumatori solicită demisia Primarului General al Municipiului București, Gabriela Firea!

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/23.04.2001 - Legea administrației publice locale, primarul este obligat să asigure respectarea...