Totalul afișărilor de pagină

joi, 7 ianuarie 2010

La mulţi ani, Sf. Ion!


Credincioşii ortodocşi şi catolici îl prăznuiesc, joi, pe Sfântul Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit cel dintâi lumii că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu şi care l-a botezat pe acesta în râul Iordan. Peste două milioane de români îşi serbează astăzi ziua numelui de Sfântul Ioan - 1.519.347 bărbaţi şi 534.347 femei. Potrivit statisticilor MAI, majoritatea bărbaţilor poartă numele Ioan - 552.843. Acestora li se alătură alţi 497.442 de români cu numele Ion şi 290.538 cu numele Ionuţ. De asemenea, 148.781 de români poartă numele de Ionel, 24.817 - de Nelu, iar 4.926 se numesc Ionică. Dintre femeile care au onomastica la aceeaşi dată, cele mai multe sunt Ioana - 362.331, urmate de Ionela - 133.580 şi Ionica - 20.364. Mai puţine sunt cele care poartă numele de Nela - 11.449 şi Ionelia - 6.623.
Considerat Înaintemergătorul Domnului, el este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. Scripturile ni-l înfăţişează drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele, mâncând lăcuste şi miere sălbatică. El anunţa venirea lui Iisus, spunând: 'Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic, plecându-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. Eu v-am botezat pe voi cu apa, El însă vă va boteza cu Duh Sfânt'. Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem lângă Ierusalim şi este fiul Elisabetei (verişoara Mariei, mama lui Iisus) şi al rabinului rural Zaharia. A venit pe lume cu aproximativ şase luni înaintea lui Iisus. Nu au copilărit împreună, dar (după părerea unor autori) s-ar fi cunoscut în tinereţe, petrecând probabil o anumită perioadă împreună la Qumran, unde ar fi primit o educaţie eseniană comună. Predicator ascet, a activat numai în preajma râului Iordan. Predicile sale poartă amprenta radicalismului esenian, anunţând iminenţa Apocalipsei şi a Judecăţii de Apoi, îndemnând la pocăinţă, botez şi ispăşirea păcatelor. L-a criticat public în mod repetat pe împăratului Irod Antipa pentru culpa de a se fi căsătorit cu Irodiada, fosta soţie a fratelui său vitreg, Philippus, fapt care a atras întemniţarea sa în cetatea Machaerus, din Pereia (azi în Iordania). La o petrecere cu mulţi oaspeţi, Salomeea, fiica Irodiadei, ar fi dansat în faţa tatălui său vitreg, Irod Antipa, cerându-i capul lui Ioan Botezătorul în schimbul favorului de a-i deveni amantă. Potrivit scripturilor, Ioan Botezătorul a fost ucis în aceeaşi seară, prin decapitare, iar capul său i-a fost dus Salomeei pe o tavă. Trupul lui Ioan Botezătorul a fost dus de susţinătorii săi în oraşul Samaria (azi în Israel), unde a fost îngropat. Se spune că împăratul roman anticreştin Julianus Apostata (360-363) ar fi ars rămăşiţele lui Ioan Botezătorul, împrăştiindu-i cenuşa. Capul ar fi fost salvat şi dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Turcia), de unde a fost dus în provincia Poitou (Franţa). Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braţ şi un deget. Iisus şi-a început activitatea publică numai după moartea lui Ioan Botezătorul. Anual, la data de 24 iunie, se celebrează în lumea creştină naşterea lui Ioan Botezătorul, o mare excepţie făcută în cazul acestuia, întrucât sfinţii şi martirii sunt comemoraţi în ziua morţii lor, considerată a fi ziua naşterii lor pentru Împărăţia Cerurilor. Cultul său s-a dezvoltat iar Biserica, atât în Răsărit, cât şi în Apus, i-a consacrat câteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu