duminică, 25 octombrie 2009

Un urmaş al lui William Cuceritorul împiedică intrarea Prinţului Paul de România în Casa Regală


Emma Louisse Ropner este fiica din prima casatorie a Antoniei Colville, sotia lui Mircea Grigore Lambrino, fiul nelegitim din punct de vedere legal al Regelui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino, dar figureaza si ca descendenta îndepartata a lui William Cuceritorul, care a fost încoronat în anul 1066 ca primul rege normand al Angliei. Ca urmasa a sotiei lui Mircea Grigore Lambrino, ea trebuia sa ia parte la procesul prin care Printul Paul de România cere recunoasterea în România a deciziei Tribunalului din Lisabona, prin care magistratii portughezi stabileau, în anul 1955, ca Mircea Grigore Lambrino este fiul Regelui Carol al II-lea. Cu toate acestea, descendenta lui William Cuceritorul nu a putut fi înca citata, absenta sa în fata instantelor române putand sa conduca la o solutie defavorabila Printului Paul de România.

Emma Louisse Ropner face parte din a 78-a ramura a arborelui genealogic al lui William Cuceritorul, potrivit site-ului britanic www.william1.co.uk. Ea a fost citata în repetate rânduri în procesul de recunoastere a deciziei din 1955 a Tribunalului din Lisabona, dar procedura de citare nu a fost niciodata completa, iar instanta de fond, Tribunalul Teleorman, i-a dat câstig de cauza Printului Paul de România fara ca Emma Ropner sa îsi fi sustinut cererea alaturi de ceilalti urmasi ai lui Mircea Grigore Lambrino. Acest fapt a constituit un motiv de apel în viziunea avocatului Casei Regale, Adrian Vasiliu, care îi reprezinta în acest proces pe Regele Mihai I si pe Anna de Bourbon-Parma. „Litigiul de fata are la origine actiunea lui Mircea Grigore Lambrino, care a solicitat recunoasterea în România, pentru a beneficia de puterea lucrului judecat, a solutiei Tribunalului din Lisabona. Prin sentinta, reclamantul obtinuse recunoasterea sa ca fiu legitim al Regelui Carol al II-lea. Actiunea formulata în fata Tribunalului din Lisabona este o actiune de filiatie fata de Regele Carol al II-lea, ceea ce îi confera caracteristicile unei actiuni personale nepatrimoniale, care nu trece asupra mostenitorilor, dar poate fi continuata de acestia”, a explicat avocatul Casei Regale în motivele de apel depuse la dosarul cauzei aflate pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. „Emma Louisse Ropner nu si-a dat acordul la continuarea acestei actiuni personale nepatrimoniale intentate de reclamant, neprezentându-se la nici un termen, necomunicând vreo cerere sau vreo declaratie Tribunalului Teleorman”, a mai aratat avocatul Adrian Vasiliu.

Casa Regala – decizia de la fond este nula
Avocatul Casei Regale a apreciat ca sentinta din 29 decembrie 2008 a Tribunalului Teleorman este nula, fiind data în conditiile unei proceduri viciate, cu încalcarea dreptului la aparare al coreclamantei Emma Louisse Ropner, dar si cu încalcarea drepturilor apelantilor Mihai I si Anna de Bourbon-Parma. „Urmeaza a fi înlaturata motivarea instantei de fond potrivit careia efectele hotarârii de la Lisabona, a carei recunoastere în România se cere «nu vatama si nici nu-i folosesc Emmei Louisse Ropner, care nu este ruda cu Mircea Grigore Carol, fiind fiica dintr-o casatorie anterioara a ultimei sotii a acestuia». O asemenea motivare, continând o doza buna de cinism cu privire la drepturile unei persoane, este evident gresita, deoarece nu relatia de sânge guverneaza dreptul de a continua sau nu o actiune personala nepatrimoniala, ci raporturile de succesiune”, a precizat avocatul Casei Regale în motivele de apel. „Este dreptul pârâtilor Mihai I si Anna Bourbon-Parma sa ceara si sa obtina respingerea actiunii în cazul în care aceasta nu este continuata de mostenitori (si pentru a fi considerata continuata de mostenitori, actiunea trebuie continuata de toti mostenitorii reclamantului initial, deoarece actiunea este indivizibila si apartine în întregime autorului lor, neputând fi fractionata între acestia!)”, a fost de parere avocatul Casei Regale. „Lipsa acordului unuia dintre mostenitori pentru continuarea actiunii duce la constatarea inexistentei consortiului procesual activ si la respingerea ca urmare a decesului reclamantului. Nimeni nu învesteste o instanta prin tacere, în dreptul procesual civil românesc!”, a subliniat avocatul Adrian Vasiliu.

Mircea Grigore Lambrino, urmasul nelegitim
Un alt motiv de apel invocat de Regele Mihai I în procesul cu Printul Paul de România priveste faptul ca hotarârea din 1955 a Tribunalului din Lisabona este ireconciliabila cu decizia Tribunalului Ilfov care desfiinta, în anul 1919, casatoria dintre Regele Carol al II-lea si Zizi Lambrino. „Recunoasterea unei hotarâri straine nu trebuie sa aduca atingere raporturilor juridice stabilite si confirmate de hotarâri irevocabile date de instantele românesti. Sa presupunem ca reclamantul ar fi facut de la început o cerere de recunoastere a filiatiei legitime în fata instantelor românesti. Ce solutie ar fi dat instanta româna având în vedere ca exista deja o hotarâre irevocabila prin care casatoria dintre presupusii parinti ai reclamantului, respectiv Ioana Lambrino si Principele Carol, fusese anulata prin frauda la lege (clandestinitate), implicând reaua-credinta a ambilor soti la încheierea mariajului? Instanta ar fi respins cererea invocând autoritatea de lucru judecat a sentintei din 1919 a Tribunalului Ilfov”, a aratat Regele Mihai I prin avocatul sau. El a mai explicat ca Mircea Grigore Lambrino s-a nascut la aproape un an dupa ce casatoria dintre Zizi Lambrino si Regele Carol al II-lea fusese anulata, astfel încât, din punct de vedere legal, acesta este fiul nelegitim al principelui. „Momentul desfiintarii casatoriei (16 ianuarie 1919, respectiv 21 ianuarie, data comunicarii) se situeaza cu 300 de zile înainte de momentul nasterii reclamantului. Din acest moment, ei cunosteau ca nu mai sunt casatoriti, încât eventuala lor decizie de a continua convietuirea nu putea însemna decât vointa de a ramâne în concubinaj: prin urmare, din acel moment intervine si asumarea riscului de a procrea copii nelegitimi”, se mai arata în motivele de apel.

Paul contraataca în apel
În întâmpinarea formulata de catre Printul Paul de România la motivele de apel, avocatii acestuia au aratat ca lipsa de procedura cu Emma Louisse Ropner nu este de natura sa atraga nulitatea absoluta a deciziei Tribunalului Teleorman. „Observând dispozitiile articolului 108 alineatele 2 si 3 din Codul de procedura civila, apreciem ca singura interesata sa invoce lipsa de procedura pe care se bazeaza motivele de apel în prezenta cauza este chiar Emma Louisse Ropner, indubitabil normele legale care guverneaza citarea partilor în procesul civil fiind norme de ordine privata, a caror nerespectare atrage nulitatea relativa”, a aratat în întâmpinare Ioana Rotaru, unul dintre avocatii Printului Paul de România. „Oricât de ingenioase ar fi argumentele aduse de apelanti în încercarea de a-si justifica interesul de a invoca neregularitatea procedurii de citare a Emmei Louisse Ropner în fata instantei de fond, ele nu pot fi retinute (…)”, au aratat avocatii Printului Paul de România. „Fara a contesta dreptul Emmei Louisse Ropner de a continua actiunea pornita de catre autorul sau Carol Mircea Grigore al României, consideram ca neexecutarea acestui drept nu îi împiedica pe ceilalti mostenitori universali ai petentului sa continue aceasta actiune de recunoastere în România a hotarârii portugheze”, a mai aratat avocata Ioana Rotaru în documentul citat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

REVERIA - un show ce trebuie vazut

Un spectacol de circ, art-nouveau și muzică continua seria spectacolelor Circului Metropolitan București . ”Reveria” este o paradă de l...