marți, 1 octombrie 2013

FADERE va da in judecata orice guvern, care va repatria in masa rromii

FADERE a trimis astazi, marti, 01.10.2013 o scrisoare deschisa catre Domnul Francois Hollande, Presedinte al Republicii Franceze,
Doamnei Rachida Dati, Ministru al Justitiei Franceze si Domnilor primari din Franta. In scrisoare se arata ingrijoararea FADERE cu privire la repatrierea in masa a rromilor din Franta.

   Conform declaratiilor mai multor politicieni francezi, autoritatile franceze doresc sa repatrieze in masa, rromii de nationalitate romana si bulgara.
 Este o masura populista si ineficienta, dar in acelasi timp si periculoasa pentru ca ea denigreaza poporul roman si in mod special romanii care lucreaza legal si se bucura de o buna imagine in Franta.
     Nu este cinstit ca pentru a colora o campanie electorala sa fie calcate in picioare drepturile omului.
In privinta infractiunilor nu exista responsabilitate comuna ci persoane vinovate. In sec XXI nu se mai admite judecarea grupurilor sau etniilor din cauza unor persoane. Justitia francesa ar trebui sa pedepseasca cu cea mai mare asprime a legii doar pe aceia care nu se integreaza si gasesc in infractiuni un mod de viata.
   In acelasi timp, FADERE descurajeaza creerea de tabere etnice pe teritoriul oricarui stat european, iar rromi trebuie sa inteleaga odata pentru totdeauna ca singura lor sansa pentru a locui intr-o tara europeana este sa-si caute o locuinta sa-si cumpere sau sa-si inchirieze o casa, dupa care sa-si caute un loc de munca.
    ,,Este inadmisibil ca din cauza comportamentului unora sa sufere toti romanii din diaspora si chiar imaginea Romaniei sa fie afectata.
Daca aceste repatrieri vor fi facute in grup si nejustificat, FADERE este dispusa sa dea in judecata statul francez sau admnistratiile locale franceze pentru incalcarea drepturilor omului si Constitutiei Europene.” A declarat Daniel Tecu Presedinte FADERE.

15 ani de liberalizare a sistemului feroviar din România

Pe data de 1 octombrie 2013 se împlinesc 15 ani de la momentul în care, oficial, Calea Ferată Română a intrat pe un nou făgaș instituțional. Cadrul legislativ emis în cursul anului 1998 a condus la spargerea vechii Societăți Naționale Căile Ferate Române în cinci mari companii, dar și la apariția unei autorități tehnice independente, Autoritatea Feroviară Română. Se puneau în acest mod bazele intrării pe piață a operatorilor de transport feroviar privați și ale retragerii treptate a statului și din acest sector economic. Spargerea SNCFR în cinci companii complet independente a fost una dintre deciziile radicale ale Europei de la acea vreme, cele mai multe statele occidentale preferând păstrarea unor structuri de tip holding.
Pentru a analiza implicațiile pentru verticala feroviară, economia și societatea românească, Club Feroviar a organizat împreună cu principalele organizații guvernamentale și non-guvernamentale feroviare, alături de experți feroviari, o serie de mese rotunde în cadrul cărora au fost discutate subiecte, precum: (1) forma propice de organizare a sistemului; (2) calitatea infrastructurii; (3) organizarea transportului de călători; (3) organizarea transportului de mărfuri; (4) rolul și locul organismelor publice; (5) inovare, cercetare și învățământ superior de specialitate.
Reuniunile, care au reușit să adune inclusiv ideile unor conducători ai sistemului feroviar anterior anului 1998 (Mihai Mihăiță, fost Ministru Adjunct al Căilor Ferate, Nicolae Ionescu, fost președinte SNCFR, Virgil Leancu, fost președinte SNCFR), au scos în evidență trendul descendent pe care îl înregistrează transportul pe șină din România, pe fondul lipsei de reevaluare și îmbunătățire a documentelor legislative din 1998. În primul rând, introducerea taxei de utilizare a infrastructurii (necesară pentru a asigura tratamentul egal între operatori) a aruncat administratorul infrastructurii publice într-o capcană comercială periculoasă: toate lucrările de întreținere, modernizare și extindere a unei infrastructuri publice au început să fie evaluate din perspectiva rentabilității pentru companie și nu pentru sectorul public. Pe acest fond, statul și-a ignorat propria proprietate, condamnând mai mult de jumătate din infrastructura feroviară la degradare, ceea ce se reflectă în final în scăderea rentabilității sectorului operațional, dar și la condamnarea la izolare a unor comunități prin desființarea serviciilor de transport. Reorganizarea adminstratorului infrastructurii publice într-o structură publică non-profit ar scoate acest element de bază al economiei din paradigma comercială și ar aduce-o pe o bază de tratament similară sectorului rutier sau naval.
În sectorul operatoriei de transport călători și marfă s-a remarcat avântul pe care l-a luat inițiativa privată, care a culminat, pentru moment, cu posibila preluare a pachetului majoritar de acțiuni de la CFR Marfă de către principalul operator privat de transport feroviar de marfă român. Incoerența investițiilor în infrastructură (inclusiv terminalele multimodale, triajele și liniile de abatere) au condus în timp la scăderea competitivității sectorului feroviar în fața concurenței rutiere. Deși transportul auto este responsabil pentru 92% din poluarea atmosferică și pentru mii de accidente mortale anual, sectorul feroviar a fost condamnat la canibalizare, contribuind astfel la degradarea calității vieții din România.

Eveniment cu peste 800 de persoane la Romexpo pe 5 noiembrie 2021 organizat de Baroul București

  În condițiile în care în acest moment în București rata de incidență a cazurilor de COVID 19 este de 15,67, pe data de 30 octombrie 2021 a...