sâmbătă, 24 octombrie 2009

Lenin a murit de sifilis, susţine o cercetătoare britanică


Istoricii căzuseră de acord până acum că Vladimir Ilici Lenin a murit după o serie de acaturi cerebrale, aceasta fiin varianta oficială a decesului a fostului lider sovietic. Ultimele dovezi descoperite de cercetatoarea britanică Helen Rappaport arată că Lenin era bolnav de neurosifilis, boală contractată pe cale sexuala în timpul unei vizite la Paris, de la o prostituată, potrivit celor publicate de Daily Mail. Cercetătoarea britanică îşi bazează teoria pe informaţii descoperite la Universitatea Columbia din New York, unde a cercetat documente aparţinând celebrului savant rus Ivan Pavlov. Un argument în plus adus de Helen Rappaport este dat de desele accese de furie ale fostului lider sovietic, ea susţinând că Lenin a suferit de sifilis circa 20 de ani. Nu este prima cercetătoare care afirmă că Lenin ar fi murit de sifilis, deşi atacurile cerebrale au fost o certitudine. În mai 1922, Lenin a avut primul atac cerebral. A rămas parţial paralizat (pe partea dreaptă) şi rolul său în guvern a început să se diminueze. După al doilea atac din decembrie 1922, Lenin a demisionat din funcţiile politice. În martie 1923, a suferit al treilea atac, a rămas ţintuit la pat şi incapabil să mai vorbească. Lenin a murit la 21 ianuarie 1924. La puţin timp după deces, au început să circule zvonuri potrivit cărora ar fi suferit de sifilis. Cauza oficială a morţii lui Lenin a fost arteroscleroza cerebrală sau al patrulea atac cerebral, dar din cei 27 de medici care l-au tratat numai opt au fost de acord cu concluziile raportului de autopsie.
Documente declasificate după căderea Uniunii Sovietice, alături de memoriile medicilor lui Lenin, sugerează că liderul bolşevic a fost tratat de sifilis încă din 1895. Documentele sugerează, de asemenea, că anatomo-patologului Alexi Abrikosov, care era însărcinat cu autopsia, i s-a ordonat să demonstreze că Lenin nu a murit de sifilis. Abrikosov nu a menţionat această boală în raportul de autopsie, dar distrugerile vaselor de sânge, paralizia şi alte incapacităţi pe care le-a citat sunt tipice pentru această boală. La un al doilea raport de autopsie nici un organ, arteră importantă sau zone ale creierului, afectate în mod obişnuit de sifilis, nu au fost menţionate.
În 1923, doctorii lui Lenin l-au tratat pe acesta cu salvarsan, singurul medicament care la acea vreme era folosit în mod special pentru tratarea sifilisului, dar şi cu iodură de potasiu care era, de asemenea, folosită, în mod obişnuit, la tratarea acestei boli.
Lenin intră astfel într-o categorie selectă, suferinzi de sifilis fiind şi Nietzsche, Maupassant, Goethe sau Donizetti.

Un comentariu:

  1. Din lista lipseste Eminescu, cel care il citea pe Goethe in staulul cu animale...trist sfarsit !

    RăspundețiȘtergere

Asociația Pro Consumatori solicită demisia Primarului General al Municipiului București, Gabriela Firea!

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/23.04.2001 - Legea administrației publice locale, primarul este obligat să asigure respectarea...