Mama lui Emil Boc îi trimite slănină, lapte, brânză telemea

Premierul Emil Boc a vorbit pe limba sătenilor într-un interviu acordat Antenei Satelor, amintind de greutăţile pe care le au ţăranii, de munca obositoare care nu este remunerată pe măsură, dar şi de deficienţele mari din agricultura românească. Printre altele, Emil Boc a vorbit despre "lucrul cu coasa" şi despre "pacheţelele" primite de la părinţi. Într-un limbaj simplu şi pe înţelesul tuturor, cu repetiţiile şi explicaţiile necesare, Emil Boc a vorbit deschis despre agricultura românească, despre fărâmiţarea terenurilor agricole care "nu ajută ca România să aibă o agricultură", despre munca "grea" la coasă, despre CAP-uri şi despre legătura românului cu pământul pe care-l munceşte. "Într-adevăr şi iată că nu pornim de la zero, am avut un precedent, l-am pierdut din nefericire, perioada comunistă din nefericire a adus acea mentalitate totalitaristă care a distrus acel spirit de proprietate atât de necesar agriculturii pentru dezvoltare modernă. Acum s-a refăcut. Din nefericire, faptul că încă proprietăţile sunt fărămiţate nu ne ajută să putem avea o agricultură, aceea performantă pe care ne-o dorim, dar şi politicienii cred că încă nu au făcut tot ceea ce trebuie pentru a o declara, pentru a face şi nu doar a declara proprietate naţională majoră şi de a face ceea ce într-adevăr ne arată toate analizele, că România are potenţialul de a hrăni 80 de milioane de oameni, iar noi suntem 22 de milioane de oameni şi importăm, adică aducem din afară, din străinătate, 70% din ceea ce mâncăm. Este un lucru care cu greu poate să îl înţeleagă omul obişnuit, de ce politicienii nu au făcut ceea ce trebuie. Acum, anul acesta şi de când suntem la guvernare, am încercat să aducem această politică la ea acasă şi să pregătim paşii astfel încât în perioada imediat următoare agricultura să îşi recâştige locul pe care îl are în sistemul economic românesc, unul generator de prosperitate pentru toţi românii şi de a da ţăranului şansa să îşi vadă munca plătită, pentru că asta mi se spunea, spuneau şi părinţii mei şi cei de acolo: nu mai rentează să lucrezi în agricultură, să lucrezi la ţară, să ţii un animal, să mergi să faci fân vara, să îl aduci acasă, să creşti animale, să cultivi, să vinzi laptele sau carnea pentru că mai mult pierzi decât câştigi". Premierul nu a ezitat să reamintească despre lucrul la coasă. Acesta a apreciat că negocierea pentru agricultură, din 2004, cu UE, nu s-a făcut suficient de bine şi a dat vina pe tranziţia din acea perioadă nu pe guvernanţii de atunci.

"Coasa nu e uşoară"

"Coasa nu e uşoară; pentru cei care o ştiu şi o fac sănătos nu e uşoară. O zi de coasă e o zi de muncă adevărată şi mai departe trebuie uscat fânul, trebuie adus acasă, după aceea de dus în pod sau făcut căpiţă - se spune la noi fârcitură, în formă mai tradiţională; depinde, sunt tot felul de denumiri şi după aceea toată iarna să ai grijă de animale ca după aceea să-ţi vezi rezultatul muncii, care nu e plătită suficient. Şi aici din nefericire, în 2004, când s-a încheiat negocierea pe agricultură cu UE, nu s-a negociat suficient de bine. Repet, nu dau vina pe unii guvernanţi sau alţii. Perioada aceea de tranziţie, de acordare a subvenţiilor, nu au fost suficient negociate şi iată că suntem la nivelul anului 2010 şi a expirat perioada aceea de trei ani când se puteau acorda subvenţii pentru agricultură. În mod normal în România trebuia să negocieze o perioadă mult mai lungă pentru acordarea acestor subvenţii, iar guvernul pe care îl reprezint acuma, împreună cu domnul ministru Dumitru, specialist adevărat în domeniu, încercăm să găsim alte formule de sprijin în ale agricultorilor, astfel încât să renteze munca din agricultură", a spus Boc. Premierul consideră că toată situaţia agravantă din agricultura românească a fost dată şi de deciziile politice care au generat schimbarea rapidă a mai multor miniştri la Agricultură. "Acum există cadru ca până în 2012 în toamnă să avem un guvern stabil, cu miniştri care să îşi facă treaba. Pot să-şi facă planul pe termen mediu şi lung, adică nu mai suntem constrânşi de alegeri imediate aşa cum a fost în anii anteriori", a explicat premierul. Emil Boc a amintit de industrializarea agriculturii din statele occidentale europene şi a condamnat cei 50 de ani de comunism care au ţinut în loc modernizarea agriculturii de la noi. De asemenea, el a amintit legătura românului cu pământul pe care-l munceşte şi cu animalele pe care le are în ogradă. "Alte ţări ale UE sprijină foarte consistent agricultura, noi oricum nu o avem modernizată aşa cum o au ţările din UE, noi am avut 50 de ani de comunism care ne-au ţinut pe loc din perspectiva modernizării şi ceea ce astăzi se întâmplă în Europa cu maşini foarte performante la noi nu se întâmplă. În Europa agricultura se face pe suprafeţe foarte mari, extinse, ale fermierilor, bine mecanizate, la noi lucrul acesta nu se întâmplă, pentru că s-a fărâmiţat proprietatea după 1989 - şi e firesc ca fiecare să-şi primească pământul pentru că l-a muncit, îl are de la părinţii lui, de la bunicii lui din moşi-strămoşi. E bine să se facă această legătură cu pământul a omului, dar în acelaşi timp trebuie să se înţeleagă faptul că numai pe suprafeţe mai mari şi mai bine organizate se poate face agricultură performantă. Una este agricultura pe care o avem noi la noi la sat, unde nu a fost niciodată CAP. De exemplu, la mine, la Răchiţele, nu a fost niciodată CAP, pentru că nu se puteau coagula proprietăţile, fiind foarte mult deal. Acolo trebuie să găseşti formule să-i sprijini pe oameni să crească animalele, să primească resursele financiare aferente pe litru de lapte pe care îl vinde, pe viţelul pe care îl poate trimite la contract, pe vaca pe care poate să o vândă, pe porcul pe care poate vinde. Altfel, cum fac şi părinţii mei - sunt pensionari, tatăl meu are 86 de ani, mama mea are 77 - acum au şi vacă, şi viţel, şi purcel, şi găină şi tot ce înseamnă pe lângă casă pentru că asta sunt obişnuiţi la ţară şi nu pot trăi dacă nu au o asemenea îndeletnicire. Deci ei se descurcă pentru ce înseamnă viaţa de zi cu zi şi nici acum nu acceptă să fie sprijiniţi de copii. Suntem cinci copii care oricând i-ar putea ajuta, dar ei sunt obişnuiţi cu munca şi acum... Mama mea îmi trimite slănină, lapte, brânză telemea..."