Se poate presupune că motivul pentru care Fondul Monetar Internaţional a fost mai indulgent cu România este acela că Ungaria încalcă deja de mai multă vreme reglementările UE referitoare la deficitul bugetar, crede economistul Bod Peter Akos, fost guvernator al Băncii centrale ungare. Chiar FMI a dorit să clarifice motivele aplicării acestui tratament diferit, scrie ziarul ungar Nepszabadsag, în ediţia de miercuri. FMI a permis României un deficit de 6,8 la sută din PIB pentru anul în curs, chiar şi aceasta fiind o ţintă precaută, dat fiind că anterior instituţia financiară nu considera de neimaginat nici măcar un deficit de 9,1 la sută. În Ungaria, în schimb, se duce o polemică legată de posibilitatea depăşirii anul acesta a ţintei de deficit de 3,8 la sută, respectiv de reducerea deficitului pe viitor sub pragul de trei la sută. Potrivit lui Akos, guvernul român este într-o altă situaţie decât cel ungar, accesul său la finanţarea de pe piaţă fiind mai scump, din cauza ratingului mai prost. Pentru a clarifica problema, ziarul Nepszabadsag s-a adresat FMI iar acesta a răspuns în patru puncte. Astfel, spun specialiştii FMI, ţinta de deficit din România a fost relaxată în contextul deteriorării considerabile a perspectivelor economice, în timp ce în Ungaria prognoza de creştere economică a fost de curând ajustată în sus. Atunci când s-a analizat ţinta de deficit, România a luat măsuri fundamentale şi nu temporare de corectare, cum ar fi majorarea cu cinci procente a TVA, reducerea semnificativă a salariilor din sectorul public şi a beneficiilor sociale. Autorităţile ungare nu au actualmente în plan astfel de măsuri. Printre motive a mai fost enumerat şi faptul că datoria Ungariei (80 la sută din PIB) este cu mult mai mare decât cea a României (30 la sută din PIB), din acest motiv fiind solicitat un deficit mai mic. Totodată, procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene conţine şi alte restricţii referitoare la ţinta de deficit. În România, în colaborare cu Comisia Europeană, s-a trecut la ajustarea ţintei de deficit, în timp ce în Ungaria nu se ia în discuţie o astfel de modificare. Se pare deci că la Bucureşti consonanţa cu FMI este mai mare decât la Budapesta, potrivit Nepszabadsag. Premierul Emil Boc consideră că este asigurată accesarea următoarei tranşe din creditul stand-by convenit cu FMI, programată pentru decembrie. Boc amintea că plata celei de-a cincea tranşe în valoare de 900 de milioane de euro a fost aprobată de consiliul director al FMI la sfârşitul lui iunie, iar banii au fost deja viraţi luna trecută. Delegaţia FMI a sosit luni, la Bucureşti, pentru a analiza măsurile puse în practică de guvernul român şi efectele acestora. În 2009 nimeni nu ştia cât de mare va fi efectul crizei, deficitul bugetar fiind stabilit la 3,6 la sută din PIB. Această ţintă de deficit a fost modificată de părţi la 5,9 iar ulterior la 6,8 la sută. Acordarea celei de-a cincea tranşe în iunie se afla sub semnul întrebării tocmai pentru că deficitul României părea să crească la 9,1 la sută, motiv pentru care instituţia de la Washington a cerut reduceri drastice ale cheltuielilor. FMI doreşte acum ca guvernul să pună în aplicare ce şi-a asumat, să reducă pensiile de lux şi numărul de angajaţi publici, să elaboreze un sistem uniform de salarizare a angajaţilor bugetari, să amelioreze colectarea veniturilor şi să simplifice finanţarea administraţiilor locale şi a sistemului de sănătate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu