■ Reprezentanţii autorităţilor administraţiei centrale continuă să opună rezistenţă faţă de afişarea informaţiilor privind veniturile angajaţilor, în ciuda angajamentelor asumate public.
Numai câteva Ministere au publicat lista completă cu veniturile angajaţilor (inclusiv alte categorii de venituri alături de salariul net de bază): Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Finanţelor Publice şi recent, chiar şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
După o documentare detaliată asupra paginilor de internet ale ministerelor (realizată în perioada 1 iunie - 22 iunie a.c.) dar şi după centralizarea răspunsurilor oferite IPP de către Ministere, în baza legii nr. 544/2001, se concluzionează următoarele[1]:
1.Un număr de 9 ministere se fac în continuare că nu înţeleg ce li s-a cerut
Jumătate din ministere se fac că nu înţeleg cererea şi continuă să afişeze salariile de bază care nu au nicio relevanţă, numeroase studii arătând că mai degrabă diversele sporuri fac ca, în final, veniturile salariale nete să fie şi cu 200% mai mari, raportate la salariul de bază. Acestea sunt: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
2. Niciun minister nu actualizează aceste informaţii
Deşi a trecut o lună de la publicarea veniturilor pe luna aprilie, niciun minister din cele 6 care au publicat veniturile salariale nu au actualizat listele cu veniturile pentru luna mai. Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul veniturilor salariale ale premierului şi aparatului său propriu.
3.Informaţiile despre veniturile angajaţilor din Ministere sunt bine ascunse în site-uri
Informaţiile privind salariile angajaţilor aparatului central al ministerelor sunt în multe cazuri dificil de identificat pe site-urile ministerelor, acestea putând fi regăsite oriunde, mai puţin în secţiunea de Informaţii publice/de interes public. Este cazul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, care publică informaţia în secţiunea Organigramă[2], sau al Ministerului Afacerilor Externe care, deşi pune informaţia pe prima pagină, este de forma unei sigle, alături de altele precum Viză pentru SUA sau Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Pentru orice cetăţean obişnuit va fi foarte dificil de identificat astfel de informaţii.
4.Veniturile angajaţilor din agenţiile guvernamentale - încă un secret
·Nu toate Ministerele consideră necesar să publice şi veniturile angajaţilor agenţiilor din subordine. Agenţiile subordonate următoarelor Ministere nu au publicat niciun document privind veniturile angajaţilor acestora pe site-urile proprii: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Apărării, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
·Mai puţin de 20% din cele peste 400 de agenţii şi regii subordonate publică date complete sau parţiale în sensul acestei măsuri.
·Ministerul Culturii, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii au publicat pe site-urile proprii atât veniturile salariale ale propriilor angajaţi, cât şi cele ale angajaţilor tuturor agenţiilor/structurilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea fiecărui minister. Această practică ar trebui preluată de toate celelalte ministere.
5.Aceeaşi funcţie - salarii de 3 ori mai mari la unele Ministere
·Unul dintre şoferii angajaţi ai Ministerului Muncii are un venit net total de 4.050 lei, fiind aproape egal cu cel al unui Secretar de Stat din acelaşi Minister (4.693 lei), în timp ce un consilier în cadrul cabinetului Ministrului Muncii câştigă un venit net total de 6.066 lei, mai mare decât cel al Ministrului (5.361 lei), din care 3.813 lei reprezintă alte drepturi salariale.
·Salariul unui manager public din cadrul Ministerului Muncii ajunge chiar şi la 8.097 lei, în timp ce aceeaşi funcţie este remunerată în cadrul Ministerului Comunicaţiilor de 3 ori mai puţin: 2.887 lei.
·Dacă în general, la nivelul Ministerelor, există o oarecare uniformitate în ce priveşte salariul de bază net al Ministrului, respectiv al Secretarilor de Stat, nu acelaşi lucru se poate spune şi în cazul Ministrului Afacerilor Externe care are un venit net cu aproximativ 50% mai mare decât ceilalţi miniştri (8.092 lei faţă de 5.361 lei), iar un Secretar de Stat în MAE ajunge chiar şi la 7.514 lei, faţă de 4.693 lei în celelalte Ministere. Aceeaşi situaţie şi în Ministerul Administraţiei şi Internelor, unde salariul Secretarilor de Stat variază de la 4.693 lei la 11.188 lei.
·Venitul net al unui Secretar General în cadrul Ministerelor diferă în mod semnificativ de la un Minister la altul: astfel că dacă în Ministerul Afacerilor Externe ajunge la 10.076 lei, în Ministerul Dezvoltării Regionale este de 5.315 lei, în Ministerul Comunicaţiilor 3.112 lei iar în Ministerul Apărării Naţionale 7.287 lei. Ministerul Apărării Naţionale a invocat, de altfel, confidenţialitatea veniturilor în răspunsul transmis IPP (deşi publică salariile pe site!).
·În ce priveşte Directorul de cabinet, la nivelul Ministerelor, venitul net al acestuia poate ajunge la 7.100 lei în Ministerul Afacerilor Externe, 2.669 lei în Ministerul Mediului, 1.949 lei în Ministerul Comunicaţiilor sau chiar 19.750 lei (incluzând venitul net din calitatea de reprezentant în diverse structuri) în Ministerul Economiei.
Apelul recent la transparenţă făcut de Preşedintele României a fost mai degrabă bifat de reprezentanţii Guvernului, unele ministere publicând informaţia trunchiat sau omiţând detalii fundamentale - cum este diferenţa dintre salarii (conform unei grile standard) şi venituri (ceea ce încasează efectiv angajaţii ministerelor). Ne putem imagina că în administraţia locală lucrurile stau şi mai grav de atât.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu