MESAJELE ECONOMICE - 21 IULIE
1. Coalitia cere ministrului Pogea sa permita autoritatilor locale utilizarea biletelor la ordin dupa ce Guvernul a interzis acest lucru.
Aceasta masura a fost luata de Guvern cu scopul de a preveni cresterea cheltuielilor bugetare locale si deci pentru a controla deficitul bugetar public.
Biletul la ordin este o promisiune de plata, un instrument de credit comercial care ii permite emitentului sa achite (in cazul acesta, primariei) sa plateasca beneficiarului (unei firme contractantante) o suma de bani la o anumita data fixa.
Astfel, autoritatile locale isi pot creste cheltuielile peste bugetul lor public, adoptat la inceputul anului, prin emiterea de bilete la ordin, care vor trebui, in cele din urma, platite.
Eliminarea acestui instrument din competentele autoritatilor locale este o masura prin care guvernul a incercat sa se asigure ca guvernele locale nu vor acumula prea multe cheltuieli, in afara bugetului oficial. Evident, acest lucru nu este pe placul autoritatilor locale, a caror libertate de actiune est, astfel, limitata.
Solutia : Problema este creata de absenta unei descentralizari financiare si fiscale reale. Ea nu ar fi aparut daca competentele guvernului central si ale autoritatilor locale ar fi fost clar separate. Autoritatile locale trebuie sa aiba limitarea - si responsabilitatea in fata propriilor alegatori - de a folosi toate instrumentele financiare utile. Dar acest lucru nu se poate face, dupa cum cazul acesta o dovedeste, decat printr-o descentralizare financiara si fiscala reala. Bugetele locale trebuie separate de bugetul central si invers, astfel incat cele doua sfere de competenta sa nu se suprapuna si nicio parte sa nu se poata prevala de competentele celeilalte, sau sa incerce sa isi rezolve problemele pe spinarea celeilalte (guvernul sa-si reduca deficitul prin ingerinte la nivelul autoritatilor locale, autoritatile locale sa se finanteze prin acces preferential la bugetul public). Astfel, banii publici vor fi mai bine gestionati, pentru ca contribuabilul va sti cui sa ceara socoteala.
2. Guvernul Boc a acumulat o datorie pe termen scurt de 4 miliarde de dolari; Ministerul Finantelor continua sa vanda titluri de stat.
Imprumuturile in pas alert facute de guvernul Boc in ultima vreme, prin emisiuni de titluri de stat, arata ca acesta, in loc sa faca reforma, sa reduca cheltuielile bugetare, asa cum e necesar, cauta artificii pe termen scurt. Guvernul face asta cu riscul de a lasa in urma un dezastru financiar.
Desi BNR a acomodat prin dobanzi mici si presiuni informale asupra bancilor, eliberarea rezervelor bancilor, finantarea deficitului bugetar al guvernului, datoria pe termen scurt a atins un varf. Aceasta nu mai poate fi sustinuta multa vreme, in conditiile in care criza economcia se adanceste.
Statul, prin devierea resurselor de finantare din sectorul privat si inabilitatea de reforma, este vinovat pentru dobanzile mari la credite pentru firme si populatie. Acest lucru apasa greu asupra economiei si creeaza riscurile unui dezechilibru macroeconomic, cu implicatii deosebit de grave (inflatie galopanta, leu in scadere, stagnare economica).
3. Elena Udrea vrea un program "Prima casa" pentru turismul balnear.
In criza de idei, Elena Udrea vrea sa extinda formula care face din bugetul public o ruleta ruseasca pentru contribuabili si la turismul balnear. Ea cere un program "prima baie", cum ar veni, daca ar fi sa continuam sirul denumirilor ironice pe care presa le-a dat programelor de grantare si subventionare luate de guvern discretionar, in diverse sectoare economice,cu ideea ca asa va combate criza : Primul IMM, primul Siloz, prima cocina.
Aceste programe, pe langa caracterul discriminatoriu, nu fac decat sa puna bugetul public in slujba unor interese private, garantand porifturile acestora, dar absorbind pierderile. Ele nu sunt doar o risipa de bani, nu conteaza cat de generoase le-ar fi intentiile, ci o adevarata bomba cu ceas, care mai devreme sau mai tarziu va exploda, lasand contribuabilul cu gauri mari in buzunar si firmele private beneficiare cu profituri obtinute injust.
Aceste programe nu duc la combaterea crizei, caci criza nu se combate stimuland artificial anumite sectoare preferate politic, ci creand conditiile unei reveniri fundamentale, sustenabile a intreg mediului de afaceri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu