A renuntat la silicoane pentru a-si MARI sansele la JO!

Atleta australiana Jana Pittman-Rawlinson, dubla campioana mondiala in proba de 400 metri garduri, a declarat ca a renuntat la implanturile mamare pe care si le facuse in urma cu 14 luni, pentru a-si mari sansele de a castiga o medalie la Jocurile Olimpice din 2012. "De fiecare data cand concuram intram in panica, gandindu-ma ca imi pot dezamagi tara pentru un capriciu. Ador sa am sanii mari, dar m-am maturizat suficient ca sa ma cunosc si sa fiu sincera cu mine insami cand ma privesc in oglinda. Nu vreau sa reduc sansele Australiei. Vreau sa fiu in cea mai buna forma sportiva posibila, sa stiu ca voi fi in forma pe pista de la Londra", a spus atleta pentru revista Woman's Day. Pittman-Rawlinson, care intentioneaza sa se casatoreasca din nou cu fostul sau sot, Chris Rawlinson, a explicat ca si-a pus implanturi mamare acum aproximativ un an deoarece era nemultumita de felul in care arata. "Cand ma uitam in oglinda vedeam doar brate musculoase, umeri largi si picioare puternice. Sunt calitati de care am nevoie pentru a alerga bine, dar nu ma faceau sa ma simt o femeie atractiva. In atletismul mondial sunt fete - nu le voi numi - care sunt campioane mondiale, dar arata ca niste barbati si eu nu vreau sa fiu asa", a spus Rawlinson. Sportiva australiana a castigat proba de 400 m garduri la Campionatele Mondiale din 2003, de la Paris, si patru ani mai tarziu, la Osaka.

O femeie din Alba a aruncat la gunoi o cizmă, în care soţul ascunsese 40.000 de euro

O femeie din Alba a aruncat la gunoi o pereche de cizme vechi, în care soţul său ascunsese economii de 40.000 de euro, poliţiştii reuşind să recupereze, deocamdată, 30.000 de euro de la persoana care a găsit banii. În cursul zilei de luni, un bărbat din Municipiul Alba Iulia a sesizat poliţia cu privire la faptul că, în cursul lunii decembrie 2009, a ascuns, fără cunoştinţa soţiei sale, într-o cizmă de damă din locuinţă, suma de 40.000 de euro, sumă reprezentând economiile familiei. Potrivit unui comunicat al IPJ Alba, în perioada 15 – 16 decembrie, când bărbatul se afla plecat din localitate, soţia sa a făcut curăţenie şi a aruncat la un container de gunoi mai multe perechi de încălţăminte, printre care şi cea în care soţul său a pus banii. In urma cercetărilor poliţiştilor, s-a reuşit identificarea persoanei care a găsit la acel container perechea de cizme şi banii, în persoana unei femei de 54 de ani, din Municipiul Alba Iulia. Asupra suspectei poliţiştii au găsit suma de 11.000 de euro. Femeia le-a spus poliţiştilor că în data de 25 decembrie 2009 a cumpărat, împreună cu concubinul său, de 51 de ani, o casă într-un sat din Judeţul Alba, cu suma de 22.000 de euro. În urma cercetărilor efectuate de poliţişti s-a reuşit recuperarea sumei de 19.000 euro de la vânzătorul casei. Astfel, suma de 30.000 de euro care a fost recuperată urmează a fi predată persoanei vătămate, urmând a se efectua cercetări pentru recuperarea diferenţei de 10.000 de euro.

Faţă de cei doi suspecţi poliţiştii efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de însuşirea bunului găsit.

Toni Tecuceanu de la "Cronica Cârcotaşilor" a murit de gripă porcină

Actorul Toni Tecuceanu, cunoscut pentru prestaţiile din emisiunea "Cronica cârcotaşilor" de la Prima TV, a încetat din viaţă, marţi, la vârsta de 37 de ani, în urma unor complicaţii survenite după ce contractase virusul gripei porcine, potrivit reprezentanţilor postului de televiziune.
Diagnosticat cu virusul A/H1N1 la spitalul "Matei Balş", starea lui Tecuceanu s-a agravat, acesta suferind complicaţii severe la plămâni, printre care sindromul "plămânului alb", potrivit reprezentanţilor din Ministerul Sănătăţii.
Acest sindrom impropriu numit al "plămânului alb" acoperă faptul că, din cauza edemului pulmonar nu se mai realizează oxigenarea şi vascularizarea plămânilor, a explicat pentru agenţia de presă NewsIn prof dr. Geza Molnar. Infectarea cu virusul gripal A/H1N1 cauzează un edem al ţesutului interstiţial pulmonar masiv, îngreunând astfel vascularizarea plămânilor, a adăugat Molnar.
Toni Tecuceanu a jucat în mai multe spectacole de teatru, filme şi producţii de televiziune.În 2006, a câştigat premiul pentru cel mai bun actor, pentru rolul "Lomeier", din spectacolul “Noapte araba”, în regia Theodorei Herghelegiu, piesa care a fost jucată pe scena Teatrului Foarte Mic.

Obama a numit un transsexual drept înalt consilier în Departamentul Comerţului

Barack Obama a depăşit încă o limită a discriminărilor în administraţia americană. Preşedintele Statelor Unite a numit-o pe Amanda Simpson, un transsexual, drept înalt consilier în Departamentul Comerţului.
Amanda Simpson, membru în conducerea Centrului Naţional pentru Egalitatea Transsexualilor, a declarat că speră ca numirea sa să fie doar începutul unei serii.
Pe vremea cînd era Mitchell, Simpson a fost pilot de încercare. Până de curând, Amanda, cum se numeşte acum, a lucrat ca director adjunct la Sistemul de Rachete Raytheon din Tucson, Arizona. După operaţia de schimbare de sex, Amanda Simpson a candidat, fără succes, pentru un post în Congres. De asemeni, a lucrat pentru Hillary Clinton, în timpul campaniei pentru nominalizarea la prezidenţiale din partea democraţilor.

Pravoslavnicii sărbătoresc Crăciunul

Credincioşii ortodocşi de rit vechi - ruşii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii şi sârbii din Banat - vor sărbători joi Crăciunul, în timp ce ortodocşii de stil nou vor prăznui Boboteaza, încheind astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Singurul lăcaş de stil vechi din Bucureşti este Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, de pe strada Televiziunii, în ţară existând peste 80 de astfel de biserici. Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefaţată de seara de Ajun, când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt. După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiţionale se reunesc la o masă de post, denumită 'Cina Sfântă', după răsăritul primei stele pe cer, semnificaţie a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Naşterii Mântuitorului. Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun aceleaşi bunătăţi de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă, în noaptea Naşterii Domnului, o mare Sărbătoare. În ziua de Crăciun, fiecare creştin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi la prânz, familiile se reunesc la masa tradiţională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă, totul stropit din abundenţă cu vin rubiniu şi votcă. În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni, armeni şi sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul ruşilor lipoveni este de 29.774, al ruşilor - de 8.914, al sârbilor - 22.518 şi al armenilor - 1.780. Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi şi Nou a avut loc în 1923, când, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat, murind la Paris. Negaţi de Biserica de Stil Nou şi prigoniţi de autorităţi, clericii care au ales să păstreze vechiul calendar au fost nevoiţi să părăsească bisericile şi mănăstirile. Centrul credinţei de stil vechi a rămas Mănăstirea Slătioara din Suceava, locul în care, în fiecare an, se adună mii de credincioşi.

Obiceiuri de Bobotează

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara. In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc. Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila". Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste. In semn de rasplata se dadeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra. In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

Boboteaza - sfinitirea apei

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii. Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Boboteaza - practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete. In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.

Biletele pentru Concertul de Anul Nou din 2011 se trag deja la sorţi

Concertul de Anul Nou de la Viena este cel mai popular eveniment de muzică clasică din lume. "Marşul lui Radetzky" sau valsul "Dunărea Albastră" sunt numai câteva dintre compoziţiile care încântă în fiecare an aproape un miliard de telespectatori din lume întreagă. Însă, numai o parte dintre aceştia, cei mai privilegiaţi dar şi cei mai norocoşi, pot asculta din sala de concert compoziţiile familiei Strauss. Preţul biletelor variază între 30 de euro şi 940 de euro. Însă, din cauza numărului prea mare de persoane care doresc să participe la concert, biletele se obţin numai prin tragere la sorţi. Aceasta are loc la începutul fiecărui an. În acest fel, toată lumea are şanse egale de a obţine un bilet. Persoanele care doresc să participe la tragerea la soţi trebuie să completeze un formular şi să-l înscrie în competiţie în perioada 2 şi 23 ianuarie. Formularul poate fi descărcat de pe site-ul Filarmonicii din Viena. Formulare NU pot fi înscrise în competiţie prin intermediul poştei sau e-mail-ului. Doritorii trebuie să se deplaseze la sediul Filarmonicii din Viena. În ciuda regulilor stricte, multe dintre locurile din sala de concert sunt rezervate de familiile importante din Austria, care îşi transmit dreptul de a participa la concert din generaţie în generaţie.Concertul de Anul Nou (Das Neujahrskonzert der Wiener Philharmoniker) al Orchestrei Filarmonice de la Viena are loc în fiecare an în dimineaţa zilei de 1 ianuarie la Viena, în Austria. Muzica este în principal cea a familiei Strauss(Johann Strauss I, Johann Strauss II, Josef Strauss şi Eduard Strauss). Florile care decorează sala de concert Wiener Musikverein sunt donate anual de către oraşul San Remo din Italia. Concertul se termină totdeauna cu o serie de bis-uri după programul principal. Apoi muzicienii urează în cor audienţei un an nou fericit şi încheie concertul cu Valsul Dunărea Albastră al lui Johann Strauss II urmat de Marşul lui Radetzky. În timpul acestei ultime piese, audienţa aplaudă în ritmul melodiei iar dirijorul se întoarce să dirijeze audienţa în locul orchestrei. Primul concert a avut loc în 1939 (pe 31 decembrie al acelui an) şi a fost dirijat de Clemens Krauss. În 2009, concertul a fost dirijat de Georges Pretre.

În 2010, Băsescu va fi mai responsabil, iar Geoană are şanse să devină un om "istoric"

Un preşedinte la fel de haios ca până acum şi un premier preocupat de banii statului şi de ieşirea din criză. Aşa îi vede astrologul Camelia Pătrăşcanu, în 2010, pe cei mai importanţi oameni ai ţării. În 2010, preşedintele Traian Băsescu rămâne la fel de haios ca până acum, însă devine mult mai înţelept. Cel puţin aşa scrie în stele. "Vom avea un preşedinte mult mai disciplinat şi mai înţelept, dar asta nu înseamnă că nu ne va onora, în continuare, cu greşelile sale", a spus, la Realitatea TV, astrologul Camelia Pătrăşcanu. În noaptea dintre ani, Traian Băsescu a promis românilor că 2010 este anul ieşirii din criză. Progresul economic din acest an cade pe umerii premierului şi devine principala grijă a lui Emil Boc. "Boc va pune accent pe modul în care gestionează banii. Va fi mult mai atent la capitolul financiar", spune astrologul. Mircea Geoană, politicianul învins la alegerile prezidenţiale, are toate şansele, în 2010, să întoarcă roata şi să devină un om... "istoric". "Cred că Geoană va face un gest curajos, poate o declaraţie, o mişcare spectaculoasă. Dacă ştie să-şi aleagă oamenii, are şanse să fie un om istoric, nu singurul, în 2010, primavara", crede astrologul. Surpriza acestui an este... Elena Udrea. Aceasta "va şti să treacă de la mondenitate la o ambiţie foarte clar conturată". "Elena Udrea nu mi se pare o persoană care să se joace cu şansele ei în politică", a încheiat Camelia Pătrăşcanu.

Puya, cel mai difuzat artist român la radio şi TV

Interpretul hip-hop Puya a fost cel mai difuzat artist român la posturile de radio şi de televiziune, în săptămâna 21-27 decembrie, potrivit softului de monitorizare a difuzărilor muzicale Media Forest, care a înregistrat 470 de difuzări ale artistului. Puya a fost urmat în acest clasament de Dan Bălan, cu 456 difuzări, şi de Dony, cu 382. Artistul hip-hop a ocupat primul lor şi în săptămâna 14-20 decembrie, cu 502 difuzări. În săptămâna 21-27 decembrie, cea mai difuzată melodie pe posturile de televiziune şi de radio a fost "Chica Bomb", a lui Dan Bălan (fost membru al trupei O-Zone), cu 246 difuzări pe posturile de televiziune şi 210 pe cele de radio. Cel mai difuzat artist internaţional pe posturile de radio şi de televiziune româneşti a fost Pitbull, cu 550 difuzări, urmat de Lady Gaga, cu 535, şi Akon, cu 509. Cea mai difuzată piesă internaţională a fost, la radio, "I Gotta Feeling", a celor de la Black Eyed Peas, iar pe posturile de televiziune, "Hotel Room", a rapper-ului american Pitbull. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) va promova utilizarea unei tehnologii de identificare automată a operelor muzicale difuzate de posturile de radio şi de televiziune, bazată pe amprentarea digitală a acestora. Tehnologia de identificare automată a operelor muzicale radiodifuzate va fi promovată în cadrul unui protocol încheiat de ORDA şi Media Forest, soft de monitorizare a difuzărilor muzicale. Tehnologia este, potrivit reprezentanţilor ORDA, un instrument eficient de identificare automată a operelor muzicale difuzate de posturile de radio şi televiziune în România. Operele muzicale vor fi, de acum înainte, amprentate digital, în cadrul activităţii de repartizare a remuneraţiilor colectate de organismele de gestiune colectivă, urmând ca noua tehnologie să permită identificarea corectă a operelor radiodifuzate şi a duratei de difuzare.

Medvedev şi Putin, personaje de desen animat

Preşedintele rus Dmitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin au fost transformaţi în personaje de desen animat, într-o peliculă difuzată de televiziunea rusă de Anul Nou, informează BBC News Online. Versiunile animate ale preşedintelui şi premierului rus sunt prezentate, în respectiva peliculă, dansând în Piaţa Roşie din Moscova şi cântând în duet o melodie referitoare la anul 2009. Astfel, Medvedev este prezentat cântând la acordeon, în timp ce Vladimir Putin se acompaniază cu ajutorul unei tamburine. Postul rus de televiziune Channel One a prezentat desenul animat după discursul oficial de Anul Nou al lui Medvedev. Pelicula animată în care apar cei doi oficiali ruşi a reprezentat un episod special al "Mult Lişnosti", un show bisăptămânal care ironizează personalităţi publice. Episodul cu durata de două minute şi jumătate, în cadrul căruia vocile personajelor semănau foarte mult cu cele ale celor doi politicieni, i-a surprins pe ruşi, obişnuiţi cu prezentări serioase ale liderilor lor politici. Duetul animat Medvedev-Putin face referire la evenimentele petrecute pe parcursul anului trecut, precum tentativa eşuată a unui consorţiu care includea banca rusă Sberbank de a achiziţiona Opel de la General Motors sau construcţia conductei petroliere ruse Nord Stream. Pe un fundal prezentând focurile de artificii din Moscova, personajul animat Medvedev face un salt pentru care este felicitat de versiunea animată a lui Putin, care primeşte la rândul său laude pentru o săritură similară. Satira animată în care apar şeful statului şi premierul rus este cu atât mai surprinzătoare cu cât a fost difuzată pe principalul post TV controlat de stat, care transmite în mod normal ştiri şi reportaje referitoare la activităţile zilnice ale lui Putin şi Medvedev. Serialul de animaţie "Mult Lişnosti" a ironizat, de-a lungul timpului, UE şi Statele Unite, pe preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional Jacques Rogge, pe preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko, pe cel georgian Mihail Saakaşvili, şi chiar şi pe liderul de la Casa Albă, Barack Obama.

La mulţi ani sfinţilor Vasile!

La 1 ianuarie, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe Sfântul Vasile cel Mare al Cezareei Capadociei. Sfântul Ierarh Vasile cel Mare s-a născut în anul 330 d.Hr., în Cezareea Capadociei, într-o familie nobilă, care a dat Bisericii slujitori şi cărturari renumiţi, câţiva dintre ei fiind trecuţi în rândurile sfinţilor. Bunicul său a fost martir pentru Hristos în timpul împăratului roman Diocleţian, sora sa cea mare a fost cea care i-a îndemnat pe fraţi pe calea slujirii Mântuitorului, iar fratele cel mai mic a fost episcop al Sevastiei. Studiile le face la Constantinopol şi la Atena, unde leagă o strânsă prietenie cu Sfântul Grigorie de Nazianz, după care se întoarce în Cezareea, unde predă pentru o scurtă vreme Retorica. La îndemnurile surorii sale, a fost botezat în credinţa creştină, împarte partea sa de avere celor săraci, după care se retrage în anul 358 la o mânăstire din Pont, unde duce o viaţă de asceză şi rugăciune. După o călătorie la marile mânăstiri şi schituri din Egipt, s-a întors în Pont şi redactează prima sa scriere privitoare la viaţa de obşte din mânăstire, numită 'Regulile vieţii monahale'. În 364, a fost chemat în Cezareea de episcopul Eusebiu şi a fost hirotonit preot, aducându-şi o contribuţie importantă în lupta împotriva ereticilor arieni. Pastoraţia pe care o începe de acum înainte a fost dedicată îndeosebi celor nevoiaşi, organizând renumitele azile, spitale şi case de reeducare a celor căzuţi moral, toate grupate sub denumirea de 'Vasiliade'. Deosebit de energice au fost însă şi misiunile sale pe tărâm spiritual, ca preot şi apoi ca episcop al Cezareei Capadociei, remarcându-se în acţiunile sale de combatere a unor eretici şi de reconciliere a Bisericilor în timpul unor schisme. Sfântul Vasile cel Mare a murit în anul 379, la numai 49 de ani, ca un adevărat stâlp al Bisericii din vremea sa, un punct de referinţă în istoria creştinismului universal. Scrierile sale conţin lucrări de dogmatică profundă, precum 'Contra lui Eunomiu' sau 'Despre Sfântul Duh', lucrări ascetice, ca 'Regulile vieţii monahale', 'Despre judecata lui Dumnezeu', comentarii, ca 'Omilii la Hexameron', numeroase cuvântări şi epistole. A avut o contribuţie deosebită la structurarea slujbelor bisericeşti, alcătuind o Sfântă Liturghie ce-i poartă numele.