Conform datelor statistice furnizate de INSSE, până la
finele lunii iulie 2017, s-a înregistrat o creştere de 5% a numărului
turiştilor, comparativ cu anul 2016. Mamaia, Eforie Nord şi Venus au fost
staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Costineşti,
Neptun şi Eforie Sud. Se simte o tendinţă de creştere a numărului de turişti în
sudului litoralului faţă de anii anteriori, mai ales a turiştilor familişti.
Topul celor 10 ţările
de provenienţa a turiştilor străini, care au sosit pe litoralul românesc, în
luna iulie 2017, a fost: Germania, SUA, Israel, Franţa, Polonia, Regatul Unit,
Italia, Belgia, Austria, Republica Moldova.
Turiştii care au sosit anul acesta pe litoral au avut de
ales dintr-o paletă largă de oferte, în funcție de serviciile preferate și
bugetul disponibil pentru concediu. La data de 1 septembrie 2017, conform
site-ului oficial al Ministerului Turismului, în staţiunile de pe litoralul
românesc, inclusiv Constanta, Eforie şi Mangalia erau 1510 structuri de cazare
clasificate, care aveau 49.201 spaţii de cazare şi puneau la dispoziţie un
număr de 107.112 locuri de cazare.
Dintre locurile de cazare, cele mai multe, adică 62.100 sunt
reprezentate de locuri în hoteluri, iar restul de 45.012 de locuri de cazare
sunt în vile, campinguri, hosteluri. FPTR aproximează ca 15% din locuinţele
private din staţiunile şi oraşele de pe litoral, se închiriază în timpul
sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate,
ducând la o aglomerare a staţiunilor şi la o concurenţă neloială pentru
structurile clasificate.
Spaţiile de cazare din hotelurile de 1,2 stele s-au vândut
în procent de 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte sisteme de rezervări.
Spaţiile de cazare în hotelurile de 3,4 şi 5 stele s-au vândut în procent de
35% prin agenţii de turism şi 65% prin alte sisteme de rezervări.
Începutul sezonului 2017 a debutat cu un grad de ocupare de
aprox. 60% datorită biletelor vândute prin sistemul early booking. La sfârşitul
lunii iulie 2017 însă, gradul de ocupare, a scăzut cu până la -20% comparativ
cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În a doua decadă a lunii august şi
începutul lunii septembrie gradul de ocupare a fost la fel comparativ cu cel de
anul trecut. Odată cu reîntoarcerea vremii bune, dar şi prin păstrarea
tarifelor de vârf de sezon şi de sezon intermediar dincolo de perioada
consacrată, hotelierii au reuşit să reducă din deficit.
Deşi numărul de turişti a crescut statistic cu 5% în
comparație cu anul trecut, care a fost unul "excepțional", profitul
nu l-a depăşit pe cel din anul anterior, fiind chiar mai scăzut. Cauzele au
fost creşterea fondului de salarii, creşterea costurilor pentru utilităţi dar
şi creşterea preţului alimentelor.
Comparativ cu sezonul 2016, în sezonul estival 2017 s-au
văzut rezultatele relaxării fiscale, reducerea TVA-ul la alimentaţie, lărgirea
conceptului de cazare şi mai ales introducerea impozitului specific, toate
acestea datorându-se eforturilor depuse de membrii FPTR.
Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce
priveşte vremea, au fost mulţi turişti care au preferat să vină pe litoral la
sfârşitul lunii august sau la începutul lunii septembrie. O parte dintre
hotelurile de pe litoral s-au închis înainte de jumătatea lunii septembrie,
odată cu începerea şcolilor, dar sunt încă hoteluri care vor fi deschise până
la finalul lunii septembrie. Pe lângă faptul
că vremea a foarte bună la finalul lunii august şi începutul lunii septembrie
şi tarifele au fost mult mai scăzute decât în plin sezon estival. Tarifele
practicate în luna septembrie ajung până la 70% mai ieftine decât în vârf de
sezon.
Vremea rea (furtuni, ploi, temperaturi scăzute), atât în
prima lună de sezon, iunie, dar mai ales în luna iulie (luna de vârf de sezon,
care trebuia să asigure o mare parte din bugetul prognozat), i-a ținut pe mulţi
români departe de litoral. Faptul că mulți hotelieri nu folosesc contracte
ferme tip charter sau allotment cu turoperatorii specializați din piața de
profil, a permis anularea rezervărilor în număr foarte mare, pentru această
perioadă. Managerii din turism nu sunt pregătiţi să contracareze efectele
negative care se răsfrâng asupra afacerii lor în situații neprevăzute (anul
acesta vremea rea, în trecut criză economică sau schimbări bruşte ale
comportamentului de consum, ca urmare a unor situaţii internaţional: atacuri
teroriste, calamităţi naturale s.a.). De multe ori, aceştia au reacţii care
acţionează în dezavantajul lor şi al destinaţiei, prin scăderi masive de preţuri în perioade
când nu este normal (sezon) sau, din contră, creşteri nejustificate, când
constată ca vremea este bună.
În situațiile în care litoralul se confruntă cu vremea rea,
ca în acest sezon, o importanță foarte mare pentru un grad de ocupare bun o
reprezintă atractivitatea destinației turistice. Atât timp cât turistul
potențial știe că nu are posibilități suplimentare de petrecere a timpului în
destinație, atunci când vremea nu permite accesarea serviciilor de plajă,
aceştia preferă să-și anuleze sejurul. Dacă destinația turistică ar oferi
posibilităţi de distracție, (centre de distracții in-door, mall-uri, spectacole
dedicate copii, cabaret, cazino, spectacole sau restaurante cu specific care
oferă programe dedicate ș.a. m.), decizia turiştilor de a veni la mare nu ar
depinde în măsură atât de mare de vreme. Aceste facilități se găsesc, din
păcate, într-o mică măsura doar în Mamaia-Constanța și foarte puţin în restul
stațiunilor.
Pentru ca un produs să fie competitiv, pe plan naţional şi
mai ales internaţional, el trebuie să fie identificat pe piaţă şi să se
prezinte ca un produs coerent, care se adresează unor nişe de consumatori
potenţiali, prezentând atribute precise. Din păcate, o mare problemă a
litoralului românesc este că, de ani de zile, staţiunile nu şi-au păstrat sau
dezvoltat aceste atribute, într-un mod definitoriu pentru destinaţie (ex.
Mamaia Nord-turism de distracţie, Eforiile şi staţiunile din sud-turism pentru familii,
turism de sănătate, Costineşti – turism de tineret, Vama Veche şi 2
Mai-ecoturism etc.).
Nu se știe care este volumul turismului nedeclarat şi
necuantificat, câte mii de apartamente
sunt neclasificate şi care operează în regim de închiriere(Mamaia), câtă
capacitate de cazare oferă localnicii (Eforie Nord și Sud, Vama-Veche, 2 Mai
etc.), mai ales că numărul lor crește puternic de la an la an.
Angajaţii din sistemul public, au aşteptat să-şi facă
vacanţa de vară achitând serviciile cu vouchere de vacanţa, oferite de stat
angajaţilor săi. Din acest motiv, angajaţii statului român au întârziat
rezervarea sejururilor, în aşteptarea mult promiselor tichete de vacanţă. Deşi
Guvernul a promis sprijinul în favoarea acestui demers, în final tichetele de
vacanţa nu au ajuns la angajaţi în timp util.
În lipsa unui managementului judicios al destinaţiilor
turistice, s-au acordate de către primarii autorizaţii marilor retaileri pentru
construcţia de hipermarketuri, autorizaţii pentru mici magazine alimentare acolo
unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor turistice în
oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat
pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.
Cu toate ca Ministerul Turismului nu s-a implicat în
promovarea litoralului românesc, mediul de afaceri a investit în structuri de
cazare pe litoralul românesc a creat oferte şi servicii cât mai diversificate,
care să cuprindă o arie cât mai largă de turişti. Deşi mediul de afaceri din
turism depune eforturi, în fiecare an pentru creşterea numărul turiştilor din
staţiunile de la malul mării, se confruntă de mai bine de 20 de ani cu
numeroase probleme: lipsa forţei de muncă din turism, administrarea şi
atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa
punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spații verzi neamenajate,
acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare
distruse, lipsa parcărilor. Toate aceste probleme dar şi lipsa managementului
eficient al staţiunilor, duc pe termen lung, la scăderea atractivităţii
destinaţiei, a scăderii interesului turiştilor pentru litoralul românesc.
Chiar dacă cheltuielile au crescut semnificativ în 2017, o
parte dintre investitori vor reinvesti profitul obţinut în 2017, în special din
nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari şi în sudul litoralului, unde vor fi
interesaţi de noi investiţii. Vor continua investiţiile în structurile de
primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre
minim 3 stele. Conjunctura internaţională va fi în continuare favorabilă
dezvoltării turismului intern şi a incomming-ului.
În privinţa tarifelor, acestea vor rămâne aproximativ la fel
sau vor creşte cu maxim 5%. Va exista o dispută între marii tour-operatori care
au o bonitate recunoscută în vederea contractării spaţiilor de cazare, în
special cele de 3, 4 şi 5 stele, care oferă tipurile de cazare cu demipensiune,
pensiune completă şi all inclusive.
