Datoriile PNL: Patriciu plăteşte, Patriciu dictează

Şi astăzi am scris ceva pe Ziua Veche pentru amicii mei liberali.

Deputaţii PSD de Constanţa votează cum le dictează şeful Radu Mazăre

Pentru ea Radu Mazăre este precum un frate, acel frate pe care nu l-a avut niciodată. Deputatul constănţean Antonella Marinescu a intrat în PSD după ce Mazăre a pus mâna pe organizaţia pesedistă de la malul mării. Marinescu nu se fereşte să spună că votul pe care îl dă uneori în Parlament este politic şi răspunde ascultătoare la comenzile ce i se dau de la Constanţa. Asta a făcut şi în momentul în care la începutul sesiunii parlamentare a votat împotriva lui Viorel Hrebenciuc pentru ca acesta să fie liderul grupului deputaţilor PSD. Antonella Marinescu ne-a făcut şi o radiografie a lucrurilor cu care ea se poate lăuda pentru constănţenii din Colegiul său.

Reporter: - Fiind membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ce aţi făcut pentru Constanţa din această poziţie?

Antonella Marinescu: -Când eram la guvernare, împreună cu PDL, am lucrat la două rapoarte foarte importante respectiv la modificarea ordonanţei 27 cea care a iscat scandalul cel mai mare, în toată ţara, cu clădirile construite abuziv. Apoi este vorba de modificarea ordonanţei 214 care modifică legea 50 privind acordarea autorizaţiilor în construcţie. Prin intermediul acestei iniţiative, fără să vreau, am lovit în preşedinţii de Consiliu Judeţean pentru că le-am luat puţin din putere. Eu mi-am spus că dacă tot vorbim despre descentralizare hai să facem acest lucru piramidal de sus până jos şi am decis să lăsăm şi primarii de comune să ia anumite decizii. O altă lege la care am lucrat foarte mult şi de care sunt foarte mândră este legea spaţiilor verzi. Aici mai este şi ordonanţa 114 care vine un pic şi se suprapune şi la care trebui lucrat un pic, însă nu am apucat să fac acest lucru. Primarul Radu Mazăre a spus că sunt cel mai bun deputat al lui. Dacă mie îmi place ceva în Parlament este muncă la Comisie. Statul în plen pe scaun ore întregi şi ridicatul mâinii la comandă nu le suport.

R: - Este mai greu să fii deputat decât consilier local?

A.M.: Este mult mai greu pentru că este mult mai mult de muncă. Când lucrez la unele legi încerc să mă detaşez de subiectivism şi încerc să nu mă gândesc doar la Constanţa. Ca şi consilier local eram o lady şi aveam programul mult mai lejer şi nici nu există grad de comparaţie. Este greu şi din punct de vedere personal pentru că îmi împart viaţa jumătate la Constanţa şi restul la Bucureşti fiind greu să stau departe de copil şi de familie.

- R : - „Deputata pesedistă Antonella Marinescu cîştigă 71.000 şi cheltuieşte 650.000 de lei” – este un titlu dintr-un ziar central în care se spunea că a fost depusă la Parchetul General o plângere penală împotriva a peste 500 de demnitari care şi-au completat în fals declaraţia de avere pe această listă fiind şi dumneavoastră. Ce aveţi a vă reproşa?

A.M.: - Ei s-au legat de o chestie unde nici măcar nu am fost întrebată. În declaraţia mea de avere apar nişte conturi de câte 50 de mii de euro. În dreptul acelor conturi scrie clar donaţie de la mama mea. În declaraţia mea de avere am o casă şi nici măcar nu am trecute maşinile pentru că sunt pe firmă. Acum trebuie să o modific pentru că am şi un cal pur sânge arab. Acele conturi sunt ale mamei mele dar la instabilitatea bancară de la noi a vrut să îşi ia măsuri de precauţie. În caz că o banca da faliment nu-ţi dă decât 50 de mii de euro iar mama mea s-a gândit că pentru a-şi salva banii a considerat că este bine să facă aceste conturi pe numele meu, al soţului meu şi al ei. Toate aceste măsuri le-a luat pentru a ne asigura în cazul vreunui colaps. Însă eu oricând pot demonstra banii pe care-i primesc, unii fiind de la Parlament şi ceilalţi care se constituie în dividende de la firma mea.

R: - “Am mai spus-o: partidul, la centru, suferă de lipsa unor lideri. Apoi, noi, cei de la Constanţa va trebui să alegem un lider care să ajute Constanţa”. Asta spuneaţi înainte de Congres. Totuşi dintre Geoană şi Mitrea l-aţi preferat pe al doilea şi a câştigat Victor Ponta. Cum vi se pare această alegere?

A.M.: - Dintre cei patru care erau mi-a plăcut foarte mult de Miron Mitrea pentru că este omul care spune ce gândeşte. Este foarte direct iar eu apreciez foarte mult asta. Victor Ponta nu era în jocuri la momentul respectiv. Însă am să vă spun un lucru : pentru ideea cu candidatura lui Ponta pot spune că am fost capul răutăţilor. Mă înţeleg foarte bine cu el iar în urmă cu o lună şi jumătate l-am întrebat mai în glumă, mai în serios pe cine să aleg eu că nu am de unde tria. I-am povestit atunci care era percepţia colegilor pesedişti de la Constanţa care spuneau despre Ponta că este pragmatic şi flegmatic şi tuturor ne-ar fi convenit să candideze pentru a schimba faţada partidului precum şi mentalitatea. Era nevoie să nu mai fim asociaţi cu vechiul Partid Comunist Român. Atunci Ponta a spus că e o glumă însa eu i-am spus că dacă ar candida aş avea şi eu un Radu (n.r. + Radu Mazăre) pe care nu-l am la Bucureşti. Pentru mine Ponta e ca Radu fiind acelaşi tip de om. Eu m-am bucurat foarte mult când a câştigat şi l-am asigurat de faptul că organizaţia de la Constanţa va fi cu el deoarece Ponta este genul de om agreat de Radu Mazăre.

R.: De ce nu l-aţi votat pe Viorel Hrebenciuc acum la începerea noii sesiuni parlamentare pentru funcţia de lider la Camera Deputaţilor?
M.M.: -Nu am nimic împotriva lui Viorel Hrebenciuc şi mă înţeleg foarte bine cu el şi chiar îmi place că are un stil haios fiind şi un om extrem de deschis. Este uns cu toate alifiile exact aşa cum trebuie să fie un politician adevărat. Însă eu totuşi ascult de nişte ordine de aici(n.r. – organizaţia PSD Constanţa) pentru că fac parte din organizaţia PSD Constanţa şi în momentul în care mi se ordonă de la mine ca să votez cu cineva anume mi se pare normal pentru că eu am avut sprijinul PSD Constanţa când am ajuns parlamentar. Explicaţia care mi s-a dat de ce să optez pentru Ioan Munteanu şi nu pentru Hrebenciuc a fost că cel din urmă nu ne-a ajutat cu nimic. Tot ceea ce l-am rugat să facă, nu a făcut.

R.: - Aţi câştigat un mandat de parlamentar într-o bătălie cu Mircea Iustian. Ce atuuri aţi avut pentru a convinge electoratul că sunteţi persoana potrivită?

A.M.: - Vreau să vă spun că nu am avut nici o bătălie. Nici nu ne-am întâlnit în timpul campaniei şi s-a exclus rapid. Iar cineva mi-a spus că Mircea Iustinian singur a recunoscut că nu are nici o şansă în faţa mea. Eu am stat foarte mult de vorbă cu oamenii şi am fost alături de ei pe stradă şi le-am ascultat toate păsurile.

R.: - - Unii spun despre dumneavoastră că aveţi anumite simpatii cu PDL. Având în vedere valul de racolări şi plecări din PSD către alte formaţiuni politice, vă întreb dacă este o falsă problemă?

A.M.: -La urma urmei dincolo de certurile politice suntem oameni şi este normal să ai relaţii inter-umane cu ei. Ei nu sunt sperietori de ciori şi nici noi suntem. Eu recunosc faptul că mă înţeleg bine cu Sulfina Barbu, Vasile Gherasim şi cu colegii din PDL Constanţa. Dar ca să plec din PSD, nici vorbă. Ştiţi de ce? Pentru că urăsc trădarea şi dacă ţin la ceva este onoarea şi numele meu şi apreciez oamenii de cuvânt. Dacă plec din PSD nu plec pentru alt partid ci plec de tot din politică.

R.: - Totuşi dacă „mâine” aţi pleca din PSD spre ce partid v-aţi vedea îndreptându-vă? Ideologic şi politic sunteţi un om de stânga sau v-aţi lăsat dusă de val când aţi intrat în PSD?

A.M.: -Sunt om de stânga, semnul meu zodiacal îndreptându-mă spre stânga fără să vreau. Chiar şi mama mea îmi atrage atenţia uneori că dacă eram mână mai strânsă aveam de zece ori mai mult decât am astăzi. Doar dacă Radu Mazăre ar pleca din PSD l-aş urma deoarece pentru mine Radu este un foarte bun prieten şi din punctul meu de vedere a fost un om extrem de corect. Eu am intrat în acest partid pentru că era el acolo şi pentru că a făcut propria echipă, lucru pe care nu l-am găsit la Bucureşti şi poate o să găsesc de acum încolo cu Ponta preşedinte. Însă la cât îl cunosc pe Radu Mazăre, dacă va ieşi din acest partid nu va mai intra în altul. Sunt ferm convinsă de ceea ce spun.

PNL a dat un milion de euro pe fulare, pături, căciuliţe şi treninguri

Dovada mitei electorale pe


Ziua Veche


unde semnez în exclusivitate un material interesant pe care vi-l recomand spre citire!

Un mic exercitiu de aritmetica si o intrebare pentru conducatorii Romaniei

Să facem următorul calcul (de dragul demonstraţiei, vom presupune că trăim într-o lume în care nu există inflaţie şi în care preţurile, salariile şi taxele sunt îngheţate la nivelul de acum): Gigel e un tânăr care tocmai se angajează. Ca orice tânăr, salariul lui net de încadrare nu e nici prea prea, nici foarte foarte: să presupunem că e de 1100 de lei. Gigel are 23 de ani. Întrucât e criză şi criza va dura - să presupunem! - multă vreme de acum încolo, hai să zicem că în 2015 leafa lui Gigel va fi tot de 1100 de lei. Ia să vedem însă câţi bani plăteşte Gigel CAS-ul timp de 5 ani (adică 60 de luni) la o leafă mizeră de 1100 de lei. Păi la valorile actuale va plăti 491 de lei x 60 de luni, 29.460 lei. Ei, aici e buba. Gigel are numai 28 de ani şi deja a plătit în contul statului toată suma pe care statul i-ar returna-o în cazul în care ar ieşi la pensie la 65 de ani şi ar mai trăi încă 3-4 ani, cât e speranţa de viaţă a bărbaţilor din România. Contribuţiile date statului până la 28 de ani, Gigel ar putea primi (presupunând că timp de 37 de ani banii săi vor sta undeva într-o valiză, nu într-un cont care îi va multiplica măcar prin dobândă) o pensie medie timp de 29.460 lei /750, 39,28 de luni. Adică peste 3 ani. Păi e numai bine, tanda pe manda: iese la pensie la 65 de ani, mai trăieşte 3 ani şi la 68, după cum zic statisticile, moare! Totuşi, nimeni nu îi explică lui Gigel, şi nici nouă, ce se întâmplă cu CAS-ul pe care Gigel îl plăteşte între 28 şi 65 de ani, adică timp de 37 de ani. Adică 444 de luni. Presupunând că Gigel va rămâne toată viaţa un tâmpit căruia nu i se va mări niciodată salariul, asta ar însemna că timp de 444 de luni va vărsa în buzunarul statului încă 444 x 491 lei, 218.004 lei. Destul de mult, dacă e să mă întrebaţi pe mine. Şi dacă Gigel, totuşi, e un ins dezgheţat, leafa i se va mări şi cotizaţia la stat va fi pe măsură. Unde se duc banii ăştia? Ce se întâmplă cu ei? Cum e posibil ca după numai 5 ani de muncă, fără un salariu deosebit, orice tânăr să-şi fi acoperit deja pensia medie pe care ar putea-o primi la bătrâneţe, înainte să moară? De fapt, ce găuri acoperă munca de o viaţă a lui Gigel? Şi de ce trebuie Gigel să muncească 37 de ani pentru ca banii lui să se ducă în altă parte decât în propria bunăstare de după pensionare? Şi cât credeţi că mai poate rezista un sistem în care 5 ani munceşti pentru tine şi 37 de ani pentru o cauză neştiută de nimeni, în afară de politicieni?

Andrei Gheorghe: Antonescu are toate abilităţile să-şi distrugă cariera în două luni

În general nu prea sunt de acord cu ceea ce face şi ce zice Andrei Gheorghe însă când l-am auzit aseară la Realitatea TV i-am împărtăşit opiniile. El spune că
nu pricepe cum este posibil că UDMR are "încontinuu oameni competenţi", când "eşantionul de selecţie este de numai două milioane de persoane". În acelaşi timp, din 20 de milioane de români, celelalte partide nu pot veni cu specialiştii promişi. "Noi nu suntem în stare să producem acei o sută de specialişti", a spus fostul consilier de la Finanţe, declarând că unul dintre miniştrii care îi place este Kelemen Hunor. Cât despre specialiştii celorlalte partide, "sunt mulţi, dar sunt condamnaţi la sistem. Te duci la PNL, eşti preşedinte şi eşti obligat să lucrezi cu Vosganian...", crede Gheorghe. În ceea ce priveştii principalii lideri ai formaţiunilor politice, Andrei Gheorghe declară că preşedintele PNL Crin Antonescu "are toate abilităţile de a-şi distruge cariera în două luni şi determinarea de a duce această distrugere spre culmi superiore". Cât despre noul preşedinte PSD, Victor Ponta, fostul consilier al lui Vlădescu este de părere că "nu trebuie să ai niciodată încredere în cineva care a fost procuror". "Mintea lor este calibrată să caute vinovăţia, nu adevărul", explică Gheorghe. În general, Andrei Gheorghe mărturiseşte că are cu greu încredere în oricine de pe scena politică. "Nimeni care patinează azi pe acest patinoar public nu-mi atrage atenţia pentru că s-au murdărit".

No comment!

George Becali

Ce ştie wikipedia despre Becali

PNL risca sa se autodesfiinteze!

Nu, nu este o gluma. Este o afirmatie cat se poate de serioasa. Si venita ca o consecinta directa a aplicarii legii. Iata, pe scurt, despre ce este vorba.
Problema este ca, in conformitatea cu Legea 14/2003 (legea partidelor politice), art. 25, orice modificare statutara trebuie comunicata Tribunalului Bucuresti care, la randul sau, examineaza si se pronunta in legatura cu aceasta in termen de 30 de zile de la data adoptarii acesteia.
Radierea din Registru Partidelor Politice
Ce se poate intampla in cazul in care nu sunt respectate prevederile art.25? Vedem imediat, in art.26:
“In cazul in care modificarile nu sunt comunicate conform art.25, alin.2 sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii Statutului,iar partidul politic in cauza actioneaza in baza Statutului modificat,Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea din Registru Partidelor Politice.”
Sau, altfel spus: daca lucrurile raman neschimbate, in doar cateva zile PNL va oferi adversarilor politici sansa de a cere “incetarea activitatii partidului si radierea din Registru Partidelor Politice”. Folosind o lege stramba si argumente cat se poate de legale.
Exista in clipa de fata o controversa juridica si statutara care,din perspectiva reglementarilor legislative actuale,ar putea genera consecinte,daca nu imprevizibile ,cel putin de neexplicat si in orice caz nejustificat.
Pentru a intra direct in datele problemei,facem trimitere,explicita, la prevederile art.25 alin.1 din Legea 14/2003. Conform dispozitiunilor acestui art.(alin.1),modificarea Statutului sau a programului politic poate avea loc in conditiunile prevazute de Statut. Se poate eventual replica,faptul ca respectivele conditiuni ale Statutului,astfel cum ele sunt reglementate in momentul de fata ,permit sau mai degraba accepta,o anumita modificare,a unor dispozitii statutare. Acest lucru este perfect adevarat. Numai ca ,potrivit dispozitiilor alin.2 , art.25 din legea partidelor politice "orice modificare se comunica Tribunalului Bucuresti,in termen de 30 de zile de la data adoptarii,cu indeplinirea prevederilor art.18(alin.2-3)”.Tot in conformitate cu acelasi alin.2 al art.25,Tribunalul Bucuresti,examineaza modificarea de Statut sau de program a partidului politic “potrivit procedurii prevazute la art.20-21 din Lege”adica din Legea 14/2003( partidelor politice). Mai inainte de a examina consecintele va trebui sa trecem in revista,sa supunem atentiei prevederile art.20 si 21,potrivit carora,Tribunalul Bucuresti este obligat si indreptatit sa procedeze la examinarea cererii de modificare a Statutului si aceasta indiferent daca si in ce masura eventualele modificari statutare,sunt de o mai mare amploare,eventual esentiale sau pursisimplu circumstantiale si nesemnificative. Spunem acest lucru pentru ca Legea nu distinge ,ci vorbeste in continutul ei,despre modificari ale Statutului sau a programului partidelor politice,adica cu alte cuvinte,despre orice fel de modificari.Intr-o atare situatie si in conditiile in care art.25 face trimitere la prevederile art.18,alin.2 si 3 din lege dar si la prevederile art.20 si 21 din aceeasi lege,trebuie sa extragem esentialul din aceste dispozitii si anume:
Conform art.18,alin.2(la care trimte art.25 ,alin.2) “cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile”.In acelasi timp,potrivit alin.3, al susmentionatului art.18 ,in termen de 3 zile de la data depunerii cererii de inregistrare,anuntul cu privire la aceasta(cerere)se publica de catre solicitant intr-un ziar central de mare tiraj.Este o prima cerinta imperativa a legii,ce deriva din prevederile alin.2 al art.25 din legea mai sus mentionata (14/2003).
In acelasi timp,referindu-ne la procedura Tribunalului Bucuresti,constatam faptul ca aceasta instanta,in conformitate cu dispozitiile art.20,alin.1 din Legea 14/2003(partidelor politice) procedeaza la examinarea cererii de inregistrare a partidului politic in sedinta publica cu participarea reprezentantului Ministerului Public .
O atare procedura,respectiv judecarea cererii de inregistrare in sedinta publica,se aplica si in cazul nostru,respectiv al modificarii Statutului,deoarece prevederile imperative ale art.25,alin.2 stabilesc faptul ca Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de modificare a Statutului,potrivit procedurii prevazute la art.20-21 la care tocmai am facut referire. Cu alte cuvinte si mai clar spus cererea de inregistrare a unui partid politic,precum si eventualele modificari ale Statutului deja adoptat ori ale Programului Politic,pot fi operate in unele si aceleasi conditii prevazute de lege(aceleasi art.18,alin.1-3 si art.20-21 din legea partidelor politice). Pentru a ne face intelesi ne rezumam in a semnala,doua prevederi esentiale ale legii partidelor politice si anume:
-prevederile alin.2 al art.20,in conformitate cu care “persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces daca depun o cerere de interventie,in interes propriu,potrivit codului de procedura civila”(cu alte cuvinte orice persoana “interesata”are posibilitatea unei interventii in acest proces,in baza unei cereri mai mult sau mai putin fundamentata,dar prin care justifica “interesul propriu”).
Exemplu-acest interes propriu ar putea fi reprezentat printr-o persoana fizica,cu o anumita notorietate sau ONG care ar putea protesta,ipotetic vorbind,in contra unei modificari statutare,prin care s-ar “dilua”principiul alegerii democratice pe baza votului uninominal. Revenind acum,am stabilit asadar,faptul ca potrivit art.25 din legea mai sus mentionata orice modificare statutara(ce poate fi ipotetic atacata de personae fizice sau juridice “interesate”)se comunica Tribunalului Bucuresti care la randul sau examineaza si se pronunta in legatura cu aceasta in termen de 30 de zile de la data adoptarii si evident cu indeplinirea prevederilor la care am facut deja revenire,(adica art.18,alin.2-3 si art.20-21 din legea partidelor politice). In alt termen ne aflam in prezenta unor prevederi imperative si obligatorii a legii ce nu poate fi ocolita sub nici un motiv si care este generatoare de consecinte deosebit de grave,in cazul nerespectarii lor,astfel cum aceste consecinte sunt prevazute prin dispozitiile art.26 din legea partidelor politice. Mai inainte de enuntarea acestor dispozitiuni,trebuie sa semnalam faptul ca legea nu numai ca permite, dar mai mult chiar,aseaza lucrurile,in cazul nerespectarii acestor termene,pe un teren dramatic. Cu alte cuvinte legea permite instantei,la solicitarea Ministerului Public, sa dispuna “incetarea activitatii partidului politic si radierea acestuia din Registrul Partidelor Politice”. Intr-un cuvant, Congresul ordinar nu poate fi convocat doar pe baza modificarilor facute intr-un Congres extraordinar ( care nu au ramas definitive prin procedura prezentata mai sus) si eludând prevederile (de convocare, reprezentativitate, notificare) prevazute de Legea partidelor politice si de propriul Statut pentru convocare acestuia. Aceasta echivaleaza cu desfiintarea de JURE a PNL. Este un cadou pe care l-am face adversarului intr-o maniera nesperata nici macar de catre acesta.Pentru a fundamenta acest punct de vedere trimitem textual la prevederile art.26,alin.1 din legea partidelor politice care sunt cutremuratoare si care sunt formulate in urmatorii termeni: “In cazul in care modificarile nu sunt comunicate conform art.25,alin.2(termen 30 de zile) sau daca instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii Statutului,iar partidul politic in cauza actioneaza in baza Statutului modificat,Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti incetarea activitatii partidului politic si radierea din Registru Partidelor Politice”. Mai trebuie retinut si faptul ca impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti,indiferent daca si cum se va pronunta ,exista un termen intr-o anume varianta potrivit careia pe de o parte Ministerul Public poate contesta cererea de modificare in decurs de 15 zile iar abia dupa aceea Tribunalul Bucuresti se va putea pronunta (Teza 1-art.26,alin.2 ) iar pe de alta parte, admitand ca nu s-ar fi facut contestatie in stadiu initial,iar Tribunalul Bucuresti s-ar pronunta favorabil,partea interesata (inclusiv Ministerul Public),poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 5 zile de la “ comunicarea hotararii”(de observat diferenta dintre adoptarea hatararii si comunicarea acesteia,care comunicare nu este zagazuita de un termen anume)care ar putea fi amanata. Riscurile de a intra in aceste vicii de procedura sunt majore dar de inteles,din perspectiva vointei politice care a stat la momentul respectiv la baza adoptarii legii partidelor politice.Din aceasta perspectiva, putem intelege in momentul de fata motivele nedeclarate in baza carora partidul unic de guvernamant(PDL), amana sinedie cele doua momente si in orice caz,separa fara sa explice motivele,presupusul moment al anumitor modificari din statutul propriu de celalalt moment mutat la o data mai indepartata respectiv de cel al alegerilor structurilor de conducere pe baza sau derivate din modificarile statutare. Cu alte cuvinte capcana in care ar putea sa cada PDL,dar in care nu cade si in schimb se fereste sa ne-o desluseasca,pe baza”gandirii creatoare”a planificatorilor acestui partid,a toate si intru totul acaparator,ne este propusa noua cu multa larghete si disponibilitate,eventual sprijinita circumstantial si evident”dezinteresat”din launtrul partidului spre cat mai grabnica si lesnicioasa desfiintare pe cale legala a PNL-ului ce ar putea fi radiat din Registrul Partidelor Politice la cererea Ministerului Public in baza dispozitiilor art.26 din legea de mai sus. Daca ar fi sa mai adaugam ceva am putea spune cu o unda de umor+amaraciune ca probabil Ministerul Public ar pregeta si nu s-ar folosi de dispozitiile art.26 datorita dorintei netarmurite ale reprezentantilor la varf din aceasta structura ce militeaza cu abnegatie pentru consolidarea statului de drept a pluralismului politic in cadrul unei autentice reforme a clasei politice ce presupune de fapt si in realitate eliminarea partidelor politice.

DECLARATIE DE PRESA - Elena Gabriela UDREA

Datorita unor acuzatii extrem de grave formulate în mass-media de Olguta
Vasilescu la adresa mea, acuzatii care nu au niciun fundament real, dar
care mi-au adus importante prejudicii morale, am depus la Judecatoria
Sectorului 5, o cerere de chemare în judecata a acesteia.
Atat în cadrul emisiunii ”Realitatea zilei” difuzata de postul de
televiziune Realitatea TV în seara zilei de 3 martie, cat si pe data de 4
martie 2010 în emisiunea „Sinteza zilei” difuzata de postul Antena 3,
parata Olguta Vasilescu a facut o serie de afirmatii mincinoase si
denigratoare cu privire la o presupusa legatura a subsemnatei cu arestarea
primarului Craiovei. Efectul preconizat de parata prin lansarea unor
acuzatii de o asemenea gravitate este usor de intuit: cele mai multe
mijloace de informare – atat scrise, cat si audio-vizuale au preluat
afirmatiile incriminatoare. Asa cum rezulta din chiar continutul
afirmatiilor paratei, aceasta nu îsi poate proba afirmatiile. Desi
recunoaste neechivoc ca afirmatiile sale sunt bazate pe zvonuri, parata nu
poate proba nici macar existenta acelor zvonuri. De altfel, nu pot exista
asemenea probe deoarece, asa cum am mai afirmat, nu am nicio legatura cu
arestarea Primarului Craiovei, dupa cum nu am nicio legatura cu vreuna
dintre firmele cu interese de afaceri în respectiva zona.
Prin aceasta actiune am cerut instantei sa dispuna obligarea paratei la
plata sumei de 100.000 de lei, cu titlu de despagubiri civile, pentru
prejudiciul moral pe care aceasta mi l-a adus. Prin aceeasi cerere de
chemare în judecata, am cerut instantei sa o oblige pe parata la
publicarea, pe propria cheltuiala, în trei ziare cu acoperire nationala, a
hotararii judecatoresti pronuntate în cauza la care am facut referire.
Avand în vedere informatiile nereale vehiculate în mod constant prin
intermediul presei, informatii care mi-au adus importante prejudicii
morale, am decis sa sprijin înfiintarea unei fundatii care sa militeze
pentru independenta editoriala a jurnalistilor în raport cu patronii
trusturilor de presa si pentru profesionalism în mass-media din Romania.
Suma de 100.000 de lei pe care o pretind drept despagubire pentru
prejudiciile morale produse prin acuzatiile mincinoase formulate la adresa
mea de Olguta Vasilescu pe mai multe posturi de televiziune va fi donata
acestei fundatii pentru îndeplinirea obiectivelor sale. Asa cum am
anuntat, voi da în judecata pe oricine încearca sa îmi afecteze onoarea si
reputatia prin intermediul mass-media, iar sumele pe care le voi solicita
cu titlu de despagubire vor fi folosite în acelasi scop.
12.03.2010 ELENA UDREA

Fostul prefect al Constanţei, Dănuţ Culeţu, se pregăteşte să preia fotoliul de preşedinte al liberalilor din municipiul Constanţa

Fostul prefect al judeţului Constanţa Dănuţ Culeţu(foto) îşi doreşte cu orice preţ să ajungă şef al liberalilor din municipiu luându-i locul lui Victor Manea. Pentru şefia organizaţiei intenţionează să candideze şi primarul oraşului Techirghiol Adrian Stan. Însă până la alegeri bătălia mare se dă pe organizaţiile mici incclusiv pe cele de cartier. Şi după ce cu câteva seri în urmă Culeţu a pus la cale o mega-şedinţă pentru desemnarea şefilor organizaţiei din Cartierul Peninsulă, joi seara acesta a convocat o şedinţă a organizaţiei municipale fără ştiinţa şefului Victor Manea. Colegii de partid i-au reproşat lui Culeţu faptul că în unele organizaţii se înregistrează situaţii hilare. Spre exemplu la şedinţa unde s-a desemnat conducerea organizaţiei cartierului Peninsulă au participat 11 persoane din care 7 au fost desemnaţi în conducere.

Afaceri cu titluri de revoluţionar - mail de la un cititor

Partea urit mirositoare a acestei afaceri cu titlu... Partea urit mirositoare a acestei afaceri cu titluri de revolutionar e ca acei care au murit atunci nu s-au dus acolo cu gindul ca dupa aia o sa primeasca vile si masini de protocol si drepturi speciale.u facut-o pentru un crez si un indeal.A fost idea politicienilor de a nivela prin acordarea acesor titluri ,de a nu se mai sti cine a avut vre-un ideal sau cine a baut la tvr-T, atunci in decembrie.Si a fost facut si in scopul de a se masca partea cu lovitura de stat.Cum acum nu mai poti distinge intre persoane care isi riscau viata si profitori ,i-ai compromis pe primii din start si ai scapat de ei ca si societate civila care sa iti bage ....in coasta cum se exprima un mosulica cu basca ceva timp in urma.Si la sfirsit a fost numai o metoda de a legitima actuala nomenclatura.Pentru ca da dragilor e nomenclatura identica cu aia de pe timpul lui ceasca indiferent ca acum nu e un partid ci mai multe.Cu cea a comunistilor care s-au declarat "ilegalisti" in lupta cu statul burghezo-mosieresc, la fel si baietii orientati impreuna cu comunistii din esalonul doi au introdus acest titlude "erou in revolutie" in care ca intr-un talmes-balmes s-au amestecat multi oameni. Normal din aceasta categorie ar trebui sa faca parte numai mortii, ranitii si rudele lor, restul sa fie radiate. Acesti impostori sa fie multumiti cu ce au muls si profitat din 90 pana in present. Practicile sunt aceleasi pina la identificare.Inclusiv asta cu revolutionarii. Revolutzie,n- a fost,asta folosind chiar definitzia data de comunisti.A fost o revolta a citorva oameni,in citeva orase A inceput in Timisoara si s-a terminat in Bucuresti. Aveti dreptate , aceasta categorie de impostori care s-au declarat asa zisi revolutionari trebuie starpita. Cum ce s-a dat odata ,nu se mai poate lua inapoi,propun ca din acest moment sa se inceteze plata tuturor acestor indemnizatii de revolutionar.Asta ar fi cu adevarat o eonomie. Iar mortii din acele zile au putrezit deja in pamant , cei care ar trebui sa primesca un ajutor decent sunt doar parintii,copii si nevestele(vaduve si necasatorite) ale acestor decedati in acele zile.In restul absolut nimeni.Sa avem in vedere ca in zilele 17-22 dec. au murit 163 de persoane iar aproape 1000 dupa aceasta data. De ce oare cand nu a fost descoperit nici-un terorist , ptr.ca teroristii au fost multi tocmai din asa zisi revolutuionari.Doar nu era sa se descopere singuri? Asa ca gata cu mascarada.Daca Boc face lucrul asta ,trec de partea lui.Ar ajunge bani si de pensii si de alocatie ptr. copii tarii. Adevarat dar cam tarziu. 20 de ani in care s-au risipit vagoane de bani pentru "asa zisiirevolutionari" facuti dupa revolutie. Sincer va spun, si eu am fost unul dintre revolutionarii care au fost pe baricade, intr-un loc deosebit de important, sub amenintare permanenta si apoi la Jilava unde am fost si ranit. Acum nu ca vreau sa fac pe viteazul. Ar fi cazul sa se faca curatenie si pe acest teren incarcat de necinste.

Boc a picat la examenul pentru facultate şi s–a angajat la CAP pentru a scăpa de armată

Premierul Emil Boc a povestit, într–o emisiune televizată, cum a eşuat la primul examen de intrare la Facultatea de Drept şi cum a decis să lucreze la CAP, pentru a evita un stagiu de armată de 18 luni şi a avea astfel posibilitatea să continue să înveţe pentru facultate. "Eu am dat la Drept şi am căzut primul sub linie, cu 8,71. A fost ultima medie, primul sub linie. Au fost 25 pe un loc, 25-30 pe un loc, aşa era concurenţa în vremea aceea. Marea mea ambiţie era că eu nu am luat nicio oră de meditaţie, deşi părinţii mei s-au oferit să mă plătească. Am fost orgolios, fusesem la olimpiade naţionale de istorie, câştigasem premiul III, menţiuni speciale şi zic: de unde am eu nevoie de meditaţii? La vremea aceea o nuanţă, o meditaţie de profil, un profesor care îţi mai ordona un pic informaţia putea să fie sutimea aia care mă declara admis la facultate. Am picat, repet, primul sub linie", a relatat Boc, marţi seara, la OTV. El a arătat că, în aceste condiţii, era obligat să plece în armată pentru o perioadă de 18 luni, dar a reuşit să evite această situaţie angajându-se la cooperativele agricole de producţie (CAP). "Soluţia era plecatul în armată. Ai terminat liceul, n-ai intrat la facultate-armata, făceai un an şi şase luni, cum se spune: berilă la armată! Atunci toţi îmi spuneau: băi, te duci în armată un an şi şase luni de zile, ai uitat, după aia să intri la Drept îţi trebuie învăţare serioasă. Singura care prin care puteai să stai un an acasă şi să te pregăteşti pentru facultate era să lucrezi la CAP. Puteai să optezi anul viitor inclusiv pentru posibilitatea de a da la Facultatea de Agronomie. Ca să dai la Agronomie, aveai nevoie de un an de practică şi ori îl făceai prin liceul de specialitate, ori trebuia să lucrezi la CAP, motiv pentru care nu te duceai în armată. Am lucrat la CAP-ul din Calata (sat din judeţul Cluj-n.r.), la noi în sat nu a fost CAP", a povestit Boc. Premierul a lucrat astfel, în tinereţe, la baloţi puşi în tractor şi la cosit, după care a încercat din nou la Facultatea de Drept, fără să fi aflat însă că, între timp, materiile de admitere au fost schimbate şi că nu mai erau solicitate informaţii din istorie, ci doar din filosofie şi economie politică. "Când m-am dus să mă înscriu - copilul venit de la ţară să se înscrie - nu am mai găsit materia de admitere şi atunci m-am înscris la singurul loc unde se putea da din cele două materii, la Facultatea de Istorie-Filozofie", a spus Boc, susţinând că aici a intrat primul pe listă. Conform CV-ului, Emil Boc a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie în 1991 şi Facultatea de Drept în 1995.